Uneori cu toate tratamentele pietrele de la fiere nu se pot elimina si necesita controlul unui chirurg . Sfatul este sa urmati o luna sau doua acest tratament iar daca rezultatele nu vin atunci apelati la chirurg .
Sucul de ridichie neagra : se optine cu ajutorul mixerului di ridighi fara coaja . Cura incepe cu 100 ml suc luat dimineata pe stomacul gol , crescand in urmatoarele trei saptamani pana la 400 ml , deci in fiecare saptamana creste cu 100 ml . In urmatoarele saptamani descresteti pana la 100 ml . Daca suferiti de stomac aceasta cura nu poate fi luata . Un ceai excelent este urmatorul : 20 gr [ o lingurita ] patrunjel de camp [ pimpinella ] iedera [ hebera helix ] hamei [ humulus lupulus ] turita mare [ agrimonia aupactria ] menta si pelin toate aceste plante uscate se amesteca in proporti egale . Din acest amestec se iau 3 linguri de planta si se pun intru-n litru de vin de mere sau must de mere [ vil faceti singuri in mixer ] . Compozitia se pune rece pe foc se lasa sa se infierbante pana ce da un clocot ,apoi se ia de pe foc si se lasa 3 minute sase infuzeze . Peste zi se iau 8-9 linguri de lichid din ora in ora . Pentru ca bautura trebuie sa fie cat mai firbinte ea trebuie tinuta in termos . Important pentr-u a va vindeca este necesar sa se tina un regim din care trebuie eliminate urmatoarele alimente : oalegrasimile animale , cacaoa si ciocolata , conservele , mezelurile , branzeturile fermentate condimentele , tutunul , alcolul de asemenea si alimentele ce contin colesterol : prajiturimaruntaiele , pestele gras , mazare , morcovi . In aceasta perioada este bine sa tineti o cura de apa minerala .
Preparaţi următoarea reţetă : 250ml rachiu de drojdie de bere [se găseşte în comerţ] 250ml zeamă de lămâie, 250ml ulei de măsline, 250gr miere de albine multifloră, 2 boabe de tămâie sfărâmate[boabele să fie de mărimea unui bob de mazare]. Totul se amestecă, se pune în sticle acoperite, în cămară la rece şi întuneric timp de 8 zile. Se va agita de 2-3 ori pe zi. După cele 8 zile, se bea un păhărel de ţuică dimineaţa pe stomacul gol, până se termină lichidul. Este bine să se bea în tot acest timp şi 1litru de ceai pe zi din : mătase de porumb, coada şoricelului, coada calului, amestecate şi preparate sub formă de infuzie.
miercuri, 28 decembrie 2011
tratament fiere
Primul lucru care trebuie săl faceţi este să treceţi la un regim alimentar sever [ post cu lichide ] vreme de o săptămână. Adică doar ceaiuri sucuri de legume, supă de zarzavat. Vezica dv este bolnavă şi nu o ajutaţi, mâncând mult si greu. În orice caz vă trebui să renunţaţi la multe alimente : oua, grăsimi animale, brânzeturi fermentate, ciocolată, conserve, vânat, mezeluri orice condimente, alcool, măruntaie, peşte gras, dulciuri, mazăre morcovi. Se recomandă în schimb : consumul a 2-3 cepe, mult hrean, usturoi salate de legume crude, amestecate cu mult ulei presat la rece. Dacă vi se face foame luaţi o linguriţa de untdelemn. Foamea se potoleşte
Ceaiul de plante : rădăcină de brusture [ radix bardanae ] 1-2 linguri de rădăcină mărunţită se pun la fiert întru-n litru de apa clocotită, vreme de 2 minute. Se infuzează 15 minute. Se bea călduţ, pe durata unei zile.
Ceaiul de plante : rădăcină de brusture [ radix bardanae ] 1-2 linguri de rădăcină mărunţită se pun la fiert întru-n litru de apa clocotită, vreme de 2 minute. Se infuzează 15 minute. Se bea călduţ, pe durata unei zile.
CALCULII BILIARI
CALCULII BILIARI
Litiaza biliara se manifesta prin dureri in partea dreapta a abdomenului, imediat sub rebordul costal, care pot iradia in umarul drept sau in spate spre varful omoplatului. Calculii din vezica biliara pot produce dureri violente, cunoscute sub denumirea de colica hepatica, ce se poate insoti de febra, frisoane, varsaturi biliare si uneori de icter.
Masuri profilactice si de tratament
Colica biliara se poate ameliora cu comprese reci sau calde cu flori de fan, impachetari cu argila sau foi de varza zdrobita pe locul dureros, care se mentin 2 ore.
Se va evita grasimile si zaharul. Se vor evita castravetii.
Efect de golire a vezicii biliare il au ridichea neagra, cruda sau suc intr-o cura de 4-6 saptamani, sucul de cartofi diluat cu suc de morcovi sau cu apa, sucul de papadie si de anghinare, uleiul de masline, 7-10 zile, cu o jumatate de ora inaintea meselor.
Sunt recomandate ceaiuri medicinale din: rostopasca, cicoare salbatica, papadie si menta, si masaje cu uleiuri esentiale de 150 p.
Busuiocul, cimbrul, rozmarinul si papadia usureaza secretia bil
Calcului Biliar
Este interesant ca de aceasta boala sufera mai mult femeile decit barbatii. Rignala cu gust amar si varsaturi puternice, care iradiaza inspre inima, ajungind pina in dreapta, sub coaste si insotite de greturi mari - acestea sunt simptomele, intrucit avem la dispozitie atitea mijloace de leac din farmacia Domnului, nu trebuie sa se ajunga intotdeauna la operatie. O cura de 6 saptamini cu suc de ridichi a putut ajuta in foarte multe cazuri, daca nu era vorba de anumite pietre care apar extrem de rar si nu se dizolva; intr-o astfel de situatie trebuie recurs la operatie. Ridichiile se preseaza cu un storcator electric de uz casnic. Se incepe dimineata, pe stomacul gol, cu 100 grame si se creste in decursul a 3 saptamini treptat la 400 grame, pentru a scadea din nou in decursul a 3 saptamini la 100 grame. In cazul unor pereti stomacali si intestinali inflamati nu este permisa administrarea sucului de ridichi!Cit de rapid sunt dizolvate pietrele biliare de catre sucul de ridichi o va arata povestirea urmatoare. Sotia uaui general din Trient si-a indepartat calculul biliar prin operatie. Erau pietre mici si mari pe care-i placea sa le arate la multa lume, pina ce a pus sa-i fie montate pe minerul unui cutit. Intr-o zi cind tocmai curata cu el ridichi, i-a venit cineva in vizita. A iasat cutitul in castron peste ridichi si s-a dus in casa sa stea de vorba cu musafirul ei. Gil de mirata a fost cind si-a apucat, mai tirziu, cutitul! Pietrele biliare din miner disparusera fara urma, dizolvate in zeama ridichiilor.
Un amestec bun de plante medicinale din cite 20 grame de patrunjel-de-cimp, iedera, hamei, turita-mare, menta si pelin inlatura de asemenea colicile si pietrele.. Se pun 3 linguri de plante la 1 litru de vin de mere sau cidru, se lasa sa stea la rece, se incalzeste apoi maceratul pina aproape de punctul de fierbere, se ia de pe foc si se lasa in repaos 3 minute. In timpul zilei se ia la fiecare ora cite 1 lingura, in total cam de 8-9 ori. Deoarece lichidul trebuie baut cald, este pastrat intr-un termos.
Litiaza biliara se manifesta prin dureri in partea dreapta a abdomenului, imediat sub rebordul costal, care pot iradia in umarul drept sau in spate spre varful omoplatului. Calculii din vezica biliara pot produce dureri violente, cunoscute sub denumirea de colica hepatica, ce se poate insoti de febra, frisoane, varsaturi biliare si uneori de icter.
Masuri profilactice si de tratament
Colica biliara se poate ameliora cu comprese reci sau calde cu flori de fan, impachetari cu argila sau foi de varza zdrobita pe locul dureros, care se mentin 2 ore.
Se va evita grasimile si zaharul. Se vor evita castravetii.
Efect de golire a vezicii biliare il au ridichea neagra, cruda sau suc intr-o cura de 4-6 saptamani, sucul de cartofi diluat cu suc de morcovi sau cu apa, sucul de papadie si de anghinare, uleiul de masline, 7-10 zile, cu o jumatate de ora inaintea meselor.
Sunt recomandate ceaiuri medicinale din: rostopasca, cicoare salbatica, papadie si menta, si masaje cu uleiuri esentiale de 150 p.
Busuiocul, cimbrul, rozmarinul si papadia usureaza secretia bil
Calcului Biliar
Este interesant ca de aceasta boala sufera mai mult femeile decit barbatii. Rignala cu gust amar si varsaturi puternice, care iradiaza inspre inima, ajungind pina in dreapta, sub coaste si insotite de greturi mari - acestea sunt simptomele, intrucit avem la dispozitie atitea mijloace de leac din farmacia Domnului, nu trebuie sa se ajunga intotdeauna la operatie. O cura de 6 saptamini cu suc de ridichi a putut ajuta in foarte multe cazuri, daca nu era vorba de anumite pietre care apar extrem de rar si nu se dizolva; intr-o astfel de situatie trebuie recurs la operatie. Ridichiile se preseaza cu un storcator electric de uz casnic. Se incepe dimineata, pe stomacul gol, cu 100 grame si se creste in decursul a 3 saptamini treptat la 400 grame, pentru a scadea din nou in decursul a 3 saptamini la 100 grame. In cazul unor pereti stomacali si intestinali inflamati nu este permisa administrarea sucului de ridichi!Cit de rapid sunt dizolvate pietrele biliare de catre sucul de ridichi o va arata povestirea urmatoare. Sotia uaui general din Trient si-a indepartat calculul biliar prin operatie. Erau pietre mici si mari pe care-i placea sa le arate la multa lume, pina ce a pus sa-i fie montate pe minerul unui cutit. Intr-o zi cind tocmai curata cu el ridichi, i-a venit cineva in vizita. A iasat cutitul in castron peste ridichi si s-a dus in casa sa stea de vorba cu musafirul ei. Gil de mirata a fost cind si-a apucat, mai tirziu, cutitul! Pietrele biliare din miner disparusera fara urma, dizolvate in zeama ridichiilor.
Un amestec bun de plante medicinale din cite 20 grame de patrunjel-de-cimp, iedera, hamei, turita-mare, menta si pelin inlatura de asemenea colicile si pietrele.. Se pun 3 linguri de plante la 1 litru de vin de mere sau cidru, se lasa sa stea la rece, se incalzeste apoi maceratul pina aproape de punctul de fierbere, se ia de pe foc si se lasa in repaos 3 minute. In timpul zilei se ia la fiecare ora cite 1 lingura, in total cam de 8-9 ori. Deoarece lichidul trebuie baut cald, este pastrat intr-un termos.
sâmbătă, 24 decembrie 2011
Deserturi
TORT DE PISCOTURI
500 g piscoturi, 200 g zahar, 150 ml apa, 2 linguri rom (pentru blat), 200 g unt, 200 g zahar pudra, 100 g ciocolata,
300 g frisca (pentru crema)
Se insiropeaza piscoturile de sampanie cu sirop cald, parfumat cu rom, apoi se asaza primul strat pe un platou
mare. Se prepara crema astfel: Se freaca untul spuma, se adauga zaharul, ciocolata data pe razatoare si frisca,
amestecand continuu. Crema se omogenizeaza si se pune un strat peste primul rand de piscoturi.
Se asaza un alt strat de piscoturi insiropate, peste se pune crema si se termina operatiunea cu un rand de
piscoturi. Deasupra se orneaza cu frisca sau cu crema ramasa.
Tortul se tine la rece doua ore.
Tort din piscoturi, cu crema de vanilie si frisca
Mai intai se pregateste crema de vanilie. Se freaca spuma 100 gr. zahar cu 4 galbenusuri de ou, se adauga 300 ml lapte fiert cu vanilie si se fierbe la foc mic amestecand continuu. Se ia de pe aragaz, se adauga 10 gr. de gelatina, se amesteca bine si se lasa la rece. Cand incepe sa se coaguleze, se adauga 100 gr. de coaja rasa de portocale (amestecate cu zahar), putina coaja de lamaie si 300 ml frisca batuta. Se ia un vas de sticla cu pereti drepti si se tapeteaza cu piscoturile muiate in rom. Pe marginea vasului piscoturile se aseaza in picioare. Se toarna crema la mijloc si se acopera cu piscoturi. In total, sunt necesare aproximativ 30 bucatzi de piscoturi. Se orneaza cu frisca si fructe.
Desert din paine dulce si cirese
Ingrediente: 4 felii de paine (felii patrate), 250 gr cirese insiropate (sau visine), 150 gr lapte, 30 gr unt, 1 ou, 1/2 plic de vanilie, coaja de lamiie rasa. Laptele cu oul si doua linguri de zahar, se bat intr-un vas, se adauga vanilia si se lasa sa stea cca. 15 minute. In acesta compozitie, se introduc feliile de piine, si se inmoaie pe ambele parti. Pe fundul unei tigai de teflon, se pune zaharul ramas si se caramelizeaza, se adauga untul, si apoi pe rand, feliile de paine. Dupa ce sau prajit feliile pe ambele parti, le scoatem pe o farfurie, in compozitia ramasa din tigaie, se varsa ciresele si coaja de lamiie Se fierb cca. 15 min. Cu o lingura se iau ciresele, se aseaza pe fiecare felie de paine si se orneaza cu frisca.
Sarlota din branza de vaci
Pentru un strat se iau 250 g de branza de vaci bine omogenizata, 8 lingurite de zahar pudra, 100 g unt, o jumatate de pahar de smantana, un galbenus, 2 linguri de gelatina dizolvata sau jeleuri colorate, nuci, stafide, migdale etc. Se bate branza de vaci cu zaharul, untul, smantana si galbenusul. In stratul alb se adauga gelatina iar in celelalte straturi - jeleuri colorate si stafide, nuci etc. Se fac mai multe straturi asezandu-le unul peste altul abia dupa intarirea stratului inferior.
Tort mariuca (fara ou si lapte)
Piscotul: O cana de 250 ml apa, o cana de miere de albine, o lingurita de bicarbonat de sodiu stins in zeama de lamaie, 5 linguri ulei de floarea soarelui, 8 linguri de nuca macinata, 8 - 10 linguri de faina alba. Acestea se amesteca impreuna. Compozitia aceasta se toarna intr-o tava unsa cu putin ulei si tapetata cu faina. Se coace la foc mare in primele 5 minute, apoi se continua coacerea la foc mic. Crema: O budinca de vanilie se fierbe cu 400 ml apa si 6 linguri de miere pana ce crema devine vartoasa apoi se lasa la rece. O margarina (250gr) ce nu contine sare (cea cu sare poate taia crema) se amesteca putin si la care apoi se adauga budinca. In crema se poate adauga nuca prajita macinata, nuca de cocos, cacao, se mai poate colora crema folosindu-se coloranti alimentari (pentru estetica). Piscotul se taie in feli dupa care se insiropeaza cu siropuri dupa gust. Se pune crema si se etajeaza. Ornarea este lasata la indemnul fiecaruia. Se pot pune deasupra si fructe taiate feli.
Chec
Ingrediente: o cana (250 ml) de apa, o cana de miere, 5 linguri de ulei, o lingurita de bicarbonat de sodiu stins in zeama de lamaie, 8 linguri cu varf de nuca macinata, o lingura de cacao, 10 linguri de faina, se amesteca toate impreuna. Se mai adauga arome din scortisoara, cuisoare macinate marunt (pulbere), coaja de lamaie. Coacerea se face la foc tare 5 minute dupa care se continua coacerea la foc mic. Glazura: 100 gr. margarina, 4 linguri miere de albine, o lingurita de faina alba, 3 linguri cu varf de cacao. Se amesteca aceasta compozitie apoi se incalzeste pe foc, dar fara a se fierbe, atata cat sa se poata intinde peste prajitura,.. Daca se doreste, se poate pune peste compozitia sus amintita fructe de sezon, atunci nu se mai pune glazura.
Cornulete
Ingrediente (1): 7 linguri (rase) de faina alba se freaca cu 7 linguri de ulei pana devine o pasta. Ingrediente (2): 7 linguri de ulei, 7 linguri de apa si 10 linguri cu varf de faina alba, putina sare, se framanta un aluat care se intinde in foaie subtire. Peste aceasta se intinde compozitia (1) si se ruleaza. Se taie in doua parti si se pune la rece in frigider o jumatate de ora. Dupa aceasta se intinde in foaie, se taie in forma de romb, patrate apoi se pune gem de fructe, nuca si se ruleaza. Se coc la foc mic pe o tava in cuptor.
Tort Mos Craciun
Ingrediente: 250 gr. stafide, coaja de la o portocala, 50 gr. alune, 2 linguri rom, 200 gr. unt, 200 gr. zahar, putina sare, o jumatate lingurita scortisoara, 5 oua, 250 gr. faina, o jumatate de lingurita praf de copt. Pentru ornat: 5 linguri gem de caise, 150 gr. alune macinate, 150 gr. zahar, 600 gr. zahar pudra, 2 albusuri de ou, 3 linguri zeama de lamaie, 16 alune intregi, vopsea alimentara, ciocolata rasa. Preparare: stafidele, coaja de portocala si alunele se pun intr-un castron, se stropesc cu rom si se lasa sa stea asa peste noapte. Se amesteca bine untul, zaharul, scortisoara si sarea, dupa care adaugam incet ouale, faina, praful de copt si la sfarsit, alunele si stafidele. Turnam aluatul astfel obtinut intr-o forma bine unsa si tapetata cu faina si il dam la cuptor timp de 40 de minute. Se incalzeste gemul si se unge bine tortul pe deasupra. Cu o zi inainte se pregateste un martipan din 150 gr. alune macinate si 150 gr. zahar amestecate cu 75 gr. zahar pudra. Aceasta compozitie se intinde intre doua folii transparente, avand grija sa fie atat de mare, incat sa acopere si laturile tortului. Intr-un castron se bate un albus de ou cu 250 gr. zahar pudra, se adauga zeama de la lamaie si se toarna peste tort. Se orneaza tortul cu alune intregi. Se bate bine al doilea albus cu restul de zahar. Se coloreaza o lingura de spuma cu vopsea rosie si o alta lingura cu vopsea verde. Restul de spuma se pune intr-o intr-o forma pentru ornat. In mijlocul tortului se aseaza un mos lucrat din spuma rosie si un bradut construit din spuma verde. Din spuma alba se fac barba si franjurii de la haina mosului.De jur imprejurul tortului se orneaza cu spuma alba.
Punch pentru Revelion
Ingrediente: 0,5 l ceai, zeama de la 2 porocale si 2 lamai, 0,5 l. vin alb , 300 ml. rom. Se amesteca ceaiul, zeama de portocala si lamaia cu vinul alb, se adauga putina coaja de portocala si lamaie, apoi se fierbe. Se ia de pe foc, se adauga romul si se toarna fierbinte in pahare.
Limbi de pisica cu frisca
Ingrediente: 4 albusuri, 100 gr. faina, 160 gr. zahar pudra, 100 ml frisca. Se bat albusurile spuma, se adauga treptat zaharul, faina si frisca, amestecand continuu. Pe o tava unsa si pudarata usor cu faina, cu ajutorul unui cornet se pun "limbi" (bastonase), la distanta între ele si se dau la cuptor. Cand se rumenesc marginile, se scot usor cu cutitul. Dupa ce s-au racit, se lipesc cate doua si se pune la mijloc crema de ciocolata sau gem de capsuni."
Biscuiti crocanti cu ciocolata
Ingrediente: 240 gr. unt, 360 gr. zahar tos, 1 pachet zahar vanilat, 2 oua, 420 gr. faina fina, 1 lingurita sare, 1 lingurita praf de copt, 240 nuci maruntite, 1 lingura zahar pudra, doua ciocolate cu lapte. Se incalzeste cuptorul la 200 gr. Dupa care se freaca untul spuma, se adauga zaharul si pachetul de zahar vanilat si se freaca pana la dizolvarea completa a zaharului. Apoi se adauga ouale. Intr-un alt vas se amesteca faina, sarea si praful de copt, dupa care se adauga treptat la coca. La urma se incorporeaza ciocolata si nucile. Pe o tava tapetata cu hartie sau folie de aluminiu, cu o linguritza se pun gramajoare mici. Se coc la foc potrivit timp de 10-15 minute. Se desprind fierbinti de pe hartie, se lasa sa se raceasca si se pudreaza usor cu zahar vanilat.
NEGRESE
500 g zahar, 200 ml. lapte, 50 g cacao, 200 g unt sau margarina, 3 oua, 1 pachet praf de copt sau bicarbonat,
1 1/2 cana faina
Laptele, impreuna cu cacaoa si zaharul se pun la foc amestecand continuu pana se face ca o smantana, se da de pe foc`si se pune untul. Se pune compozitia la racit si apoi se pun galbenusurile pe rand si se amesteca. Se
opresc 12 linguri din compozitie. Se adauga faina si bicarbonatul si la sfarsit se pun albusurile batute spuma.Compozitia se pune intr-o tava unsa cu unt si se da la cuptor. Dupa 20 min., se scoate tava si se toarna si cele 12
linguri de compozitie oprite.
Se da iar la cuptor, pana este gata.
TORT ALB - NEGRU
Blat: 6 oua, 260 g zahar (12 linguri), 260 g faina, 10 linguri ulei, 8 linguri apa calda, 1 pachet praf copt, 2-3 linguri
cacao
Crema: 300 g zahar, 2 pachete unt, 1 cana lapte, 4 linguri faina, 1 lamaie, 2-3 linguri cacao, frisca pentru ornat
Blatul: Se bat galbenusurile spuma cu zaharul, se adauga 8 linguri apa calda, uleiul, praful de copt stins cu otet.
Dupa ce se amesteca, se adauga albusurile batute spuma si cele 12 linguri de faina, puse usor, pentru ca
albusurile sa nu se lase.
Compozitia se imparte in doua. Jumatate se toarna intr-o forma unsa de chec, iar cealalta jumatate se amesteca
cu cacao. Se dau la cuptor. Cand sunt gata, se lasa la racit.
Crema: Se freaca untul cu zaharul, pana se topeste zaharul. In cana de lapte se fierbe faina pana la o consistenta
de mamaliguta. Se amesteca faina fiarta cu untul frecat spuma si se imparte pe jumatate. Jumatate se amesteca cu
cacao si cealalta jumatate cu zeama si coaja rasa de la o lamaie.
Cele doua checuri reci se taie felii si se umplu cu crema, alternand cele doua culori.
Se orneaza cu frisca.
PAPANASI PRAJITI
400 g branza de vaca, 1 lingura faina, 1 lingura gris, 2 oua, ulei pentru prajit, sare, smantana, dulceata
Branza zdrobita cu furculita se amesteca cu faina si grisul, se adauga ouale intregi, sarea si se amesteca bine.
Se modeleaza din aceasta compozitie papanasii (rotunzi, cu gaura in mijloc), care se dau prin faina si se pun
la prajit in mult ulei bine incins.
Cand sunt rumeniti pe ambele parti, se scot, se pudreaza si se servesc cu dulceata si stropiti cu smantana.
COLTUNASI CU BRANZA DE VACA
1/2 branza de vaca, 3 oua, 4 linguri faina, sare, 1 pahar smantana, 2 linguri unt
Se face o foaie de taitei din faina, 2 oua si sare. Se intinde foaia pe o planseta, se taie forme rotunde sau patrate.
Intr-o margine a bucatilor taiate se pune branza, amestecata cu ou si sare. Se indoaie coca libera peste branza,
si se taie jumatati de cercuri sau triunghiuri. Se apasa cu degetul ca sa se lipeasca bine marginile si se pun la
fiert in apa clocotita cu sare. Dupa ce s-au fiert, se scot cu spumiera si se pun intr-o tava. Se toarna
deasupra smantana amestecata cu o lingurita de faina si bucati de unt. Se dau la cuptor sa se rumeneasca.
Se servesc fierbinti.
BUDINCA DE MERE
8-10 mere, 4 linguri zahar, 1/2 franzela, 1 cana lapte cald, 200 g unt, un praf sare, 4 oua, vanilie sau rom, 10 nuci
macinate
Se aleg mere sanatoase, se curata de coaja si seminte, apoi se taie felii groase de 1 cm. Se acopera cu zahar tos
si se lasa, stropite cu o lingura de rom, la rece. Franzela se taie felii groase, se opareste cu lapte clocotit, se
parfumeaza cu vanilie si se lasa sa se raceasca.
Separat se face o crema de unt, trei linguri de zahar si patru galbenusuri. Crema se amesteca cu feliile de mar si
cu feliile de franzela, se pun intr-un vas adanc si se acopera compozitia cu galbenusurile batute spuma tare.
Se omogenizeaza si se introduce budinca in cuptorul cald, unde se coace 30 min.
SUFLEU DE MERE
10 mere acrisoare, 1/2 lamaie, 4 linguri zahar farin, 6 albusuri, 1 lingura unt
Se curata merele de coaja, se taie felii si se pun sa fiarba acoperite cu apa. Se fierb impreuna cu semintele,
care ajuta sa se lege ca o marmeleda. Merele se acresc cu zeama de la 1/2 lamaie si se parfumeaza cu coaja
de lamaie. Se ia cratita de pe foc, se lasa sa se raceasca, dupa care se trece amestecul prin sita. Peste amestec
se pun albusurile batute spuma tare cu 4 linguri de zahar farin. Sufleul se pune intr-o tava unsa cu unt si se
introduce in cuptorul incins, pentru 30 min., la foc iute.
Se serveste cald, presarat cu zahar farin.
SUFLEU CU SMANTANA
6 oua, 1 lingura unt, 1 cana smantana, 1 lingura faina, 4 linguri zahar
Se separa galbenusurile de albus si se bat spuma cu 4 linguri de zahar. Amestecul se ingroasa cu o lingura de
faina adaugata in ploaie si se subtiaza cu o cana de smantana. Amestecul omogenizat bine se pune intr-o forma
unsa cu unt, se acopera cu albusul batut spuma tare si se introduce in cuptorul incins, pentru 30 min.
Sufleul se coace la foc iute si se taie felii numai dupa ce s-a racit un pic.
BUDINCA DE CLATITE
10 linguri faina, 1 cana lapte, 1 ou, un praf de sare - pentru clatite; 250 g branza de vaci proaspata, 2 linguri zahar,
2 oua, 2 linguri smantana, 1/2 lamaie, 1 lingura rom
Se face un aluat pentru clatite din faina, 1 ou, sare si lapte. Aluatul trebuie sa aiba consistenta smantanii. Se fac
10 clatite subtiri. Se unge o cratita cu unt, se asaza o clatita, peste care se pune o parte de umplutura, facuta din
branza, zahar, 2 oua, coaja de lamaie. Peste se pune inca o clatita, apoi umplutura si asa mai departe, se termina
cu o clatita. Se pune deasupra smantana si se da la cuptor pentru 30 min.
Se serveste calda, stropita cu rom.
ALIVENCI
400 g branza de vaci, 4 oua, 4 linguri smantana, 4 linguri malai cernut, 1 lingura unt, 2 linguri faina
Branza se freaca spuma cu ouale puse pe rand. Amestecul se sareaza si se adauga faina batuta cu o ceasca de
apa rece, la fel se face si cu malaiul. Amestecul se omogenizeaza bine cu o lingura de lemn, iar cand este gata
se adauga o lingura de unt topit. Aluatul rezultat se lasa la temperatura camerei o ora, acoperit.
Se unge o tava cu grasime si se toarna aluatul in tava. Se lasa sa stea si in tava 30 min., dupa care se coace
la foc potrivit pana cand este usor rumenit.
Se taie felii cand s-a racorit putin, si se serveste cu smantana deasupra.
GALUSTE DE CARTOFI CU PRUNE
1/2 kg cartofi, 4 linguri faina, sare, 1/2 kg prune, 10 nuci tocate, 1 ceasca lapte clocotit, 2 linguri unt,
1/2 kg pesmet, 4 linguri zahar
Se pregateste intai pesmetul, care se rumeneste in unt topit pe foc mic, amestecat cu zaharul. Se lasa pesmetul
deoparte si se pregateste aluatul: Se fierb cartofii in coaja, se curata, se trec prin masina de tocat si se amesteca
cu o cescuta de lapte clocotit. Se pune putina sare, faina si un ou crud si se framanta un aluat moale, care se
intinde in foaie groasa de 1-2 cm. Se taie patrate in care se pun prune fara samburi, in care s-a pus cate un miez
de nuca. Se strange aluatul peste prune si se pun galustele sa fiarba in apa care a clocotit pe foc mic. Se lasa
sa se ridice deasupra apei, se scot cu o lingura si se trec prin pesmetul prajit.
Se servesc atat calde, cat si reci.
Iarna se fac cu magiun de prune, in care s-au pus nuci maruntite.
PLACINTA CU BRANZA
1/2 kg faina, 1 pachet unt, sare, 1 cana lapte, 1 kg branza de vaci proaspata, 10 oua, coaja de lamaie,
1 cana smantana
Se face un aluat frantuzesc din faina, un praf de sare, o cana de lapte dulce si 1/2 din cantitatea de unt.
Se framanta bine si se adauga treptat, in timpul framantarii, cealalta jumatate de unt. Aluatul se da la rece pentru
o ora. Apoi aluatul se intinde pe un planseu. Se taie foaia in doua jumatati egale. Se unge o tava cu unt, se
pune o foaie si se acopera cu branza pregatita astfel: 1 kg branza proaspata de vaci se amesteca cu 1/2 cana
smantana, coaja rasa de lamaie, si cele 10 oua puse cate unul. Umplutura se pune peste prima foaie, se acopera
cu foaia ramasa si se da placinta la cuptor, pentru 45 min. Se pune smantana ramasa peste placinta si se mai
coace 15 min.
Se lasa sa se racoreasca si se serveste taiata felii.
POALE-N BRAU CU DOVLEAC
1/2 kg faina, 1/2 dovleac, 1 ou, sare, drojdie, 2 linguri unt, 1 cana lapte dulce, 1 pahar smantana, scortisoara pisata
Se face un aluat din faina, sare, drojdie (cat 1/2 nuca) inmuiata in lapte cald si o cana de lapte dulce. Aluatul se
unge cu o lingura de unt si se framanta. Se lasa sa se odihneasca la rece, se framanta din nou cu cealalta
lingura de unt si se lasa iar la rece.
Dovleacul curatat de coaja se da pe razatoare si se pune sa se inmoaie impreuna cu scortisoara pe foc moale.
Aluatul se taie si se fac mai multe foi. Pe fiecare foaie se pune dovleac si se impacheteaza marginile ca niste
poale-n brau.
Se pun placintele rezultate intr-o tava unsa si se dau la cuptor pana se rumenesc.
Se servesc stropite cu smantana.
TORT DE MERE
10 mere, 75 g unt, 6 linguri zahar, 6 oua, 6 linguri faina, 8 linguri apa rece, sare (pentru blat), 100 g zahar, 100 ml apa,
2 linguri rom (pentru sirop), frisca
Se curata merele de coaja si de seminte. Se golesc cu varful unui cutit ascutit si se pun pentru 5 min. in apa cu sare
care clocoteste. Se scot si se scurg, timp in care se pun 6 linguri de zahar intr-o cratita cu peretii inalti, se tine
pe foc pentru ca zaharul sa devina aramiu, se adauga untul si se intinde pe toata suprafata vasului, apoi se ia cratita
de pe foc. Se pun merele scurse unele langa altele, se toarna deasupra un aluat de pandispan facut din
ingredientele de mai sus si se coace tortul la foc potrivit, 40 min.
Se scoate, se raceste in forma, se rastoarna, dupa ce s-a insiropat foarte bine, pe un platou, se acopera cu frisca
dupa ce a stat la rece doua ore.
PRAJITURA CU VISINE
1/2 kg visine, 5 oua, 200 g zahar, 200 g pesmet, 1/2 lingurita amoniac, 100 g unt, 1 lingura otet
Se scot samburii visinelor si se lasa intr-o farfurie adanca, cu o lingura de zahar deasupra.
Se pregateste aluatul din cinci galbenusuri frecate spuma cu zaharul si untul. Peste crema rezultata se pun
albusurile batute spuma tare, apoi se adauga pesmetul, 1/2 lingurita de amoniac stins cu otet, se amesteca usor
2 min.si se toarna aluatul intr-o tava unsa si tapetata cu faina. Se lasa la cuptor 5 min., dupa care se scoate si
se pun deasupra visinele scurse de zeama. Se coace prajitura la foc potrivit 45 min., se raceste putin in tava si se
pudreaza cu zahar farin.
Se serveste rece.
PRAJITURA CU MERE
9 linguri ulei, 9 linguri zahar, 9 linguri lapte dulce, 9 linguri faina, sare, 1/2 lamaie, praf de copt, vanilie, 3 oua,
1 kg mere, scortisoara
Se separa galbenusurile si se freaca spuma cu uleiul adaugat cate putin. Se adauga zaharul, apoi cate o lingura de
faina, si una de lapte, ca sa nu se taie amestecul. Se pune un praf de sare, se stinge praful de copt cu zeama de la o
jumatate de lamaie, apoi se adauga restul de faina. Amestecul trebuie sa curga.
Merele se curata de coaja, se taie felii si se lasa sa stea la rece cu putina scortisoara deasupra, pana se face
aluatul.
Se unge o tava mare cu unt, se tapeteaza cu faina, se pun merele peste aluat si se amesteca usor, dupa care se
rastoarna in tava. Se coace prajitura la foc potrivit 45 min., se raceste in tava si se taie dupa ce s-a racit.
Se serveste pudrata cu zahar farin.
CREMSNIT
600g faina, 250 g margarina, 250 g smantana, sare - pentru aluat; 1 l lapte dulce, vanilie, 8 oua, 350 g zahar,
150 g faina - pentru crema
Se pune faina si putina sare intr-un vas adanc, se face o adancitura in faina si se adauga smantana. 1/2 din
cantitatea de margarina se inmoaie pe foc, si se adauga peste faina si se framanta un aluat tare, care se lasa la
rece pentru o ora. Se scoate si se amesteca cu restul de margarina, se impatureste si se mai lasa la rece o ora,
dupa care se imparte in 4 parti egale, se intind foi groase de 1 cm., care se coc pe fundul unei tavi presarate
cu faina.
Cat timp se coc foile, aluatul se tine la rece. Foile coapte se pastreaza pe un platou, pana cand se prepara crema.
Laptele se clocoteste, se trage cratita de pe foc si se pune vanilie. Se sparg 5 oua intr-un vas si se bat spuma cu
3 galgenusuri, pana cand devin ca o crema spumoasa. Se pune zaharul, se continua operatia, apoi se toarna faina,
in ploaie. Se pune un praf de sare si se adauga laptele cald, amestecand incet ca sa nu se taie ouale. Se pune
cratita cu crema pe foc, se amesteca incet. Cand arata ca o smantana groasa, se lasa sa se raceasca. Se
foloseste numai rece, dupa ce au fost adaugate cele 3 albusuri ramase batute spuma tare.
Se pune crema in strat gros intre 2 foi, rezultand 2 prajituri, se lasa pe platouri separate si se taie abia a 2-a zi,
cand foile se inmoaie usor si nu se sfarama.
Prajitura se serveste taiata patrate mari, pudrata cu zahar farin.
RULADA CU CIOCOLATA
6 oua, 6 linguri de zahar, 2 linguri faina, 2 linguri cacao, 1 lingura unt - blatul; 3 linguri cacao, 2 linguri unt,
1/4 kg lapte praf, 1/4 kg zahar, 10 nuci tocate marunt, 2 linguri rom, 1/2 pahar de sirop legat - crema
Se separa galbenusurile de albusuri. Albusurile se bat spuma tare pe marginea plitei, se adauga galbenusurile,
pe rand, se bate amestecul cu zaharul adaugat treptat si ca faina pusa in ploaie. Cand amestecul sta lipit de tel,
se adauga cacaoa, se omogenizeaza amestecul si se pune intr-o tava unsa cu unt si atpetata cu faina. Se coace
5 min. la foc iute, apoi se face focul mic si se mai coace 15 min. Se scoate tava si se rastoarna pe un prosop
umed, care se ruleaza incet si se lasa sa se raceasca.
Separat se pregateste crema de ciocolata: laptele praf se amesteca intr-o cratita mare cu 3 linguri de cacao.
Se prepara un sirop dintr-o cana de zahar si un pahar de zahar. Siropul se toarna fierbinte peste amestecul de
lapte praf si cacao, se amesteca, se ingroasa pe foc, apoi se trage vasul si se pun nuci tocate si 2 linguri unt.
Se parfumeaza cu rom. Se lasa crema sa se raceasca, apoi se deruleaza aluatul si se unge cu crema. Se ruleaza
la loc si se pune pe un platou. Se imbraca cu restul de crema. Se taie felii.
CORNURI PENTRU CEAI
1 cana untura, 4 cani faina, 1 ou, 1 galbenus, 2 linguri zahar, drojdie de bere, 1 cana lapte dulce - pentru aluat;
3 linguri marmelada de fructe, 10 nuci tocate, coaja de lamaie, 1 lingura rom
Se lasa untura pe foc si cand s-a inmuiat se freaca spuma cu 2 linguri de zahar si un ou intreg. In amestec se
pune un praf de sare. Se adauga faina in ploaie, amestecandu-se bine cu o lingura de lemn, alternativ cu
laptele cald, in care s-a inmuiat drojdia. Amestecul se framanta cu mainile, apoi se lasa la dospit o ora. Se intind
bucati din aluat, se taie patrate cu latura de 5 cm., se pune pe un colt umplutura de marmelada in amestec cu
nuci tocate, coaja de lamaie si o lingura de rom, apoi se ruleaza foaia de aluat spe coltul opus si se asaza
cornurile pe o tava neunsa. Se ung cu galbenus si se presara, dupa gust, cu zahar tos.Se introduce tava in
cuptorul incins, se lasa focul mic 15 min., se potiveste focul mai iute si se lasa pana cand se rumenesc cornurile.
Se servesc calde sau reci, cu ceai sau cu lapte.
500 g piscoturi, 200 g zahar, 150 ml apa, 2 linguri rom (pentru blat), 200 g unt, 200 g zahar pudra, 100 g ciocolata,
300 g frisca (pentru crema)
Se insiropeaza piscoturile de sampanie cu sirop cald, parfumat cu rom, apoi se asaza primul strat pe un platou
mare. Se prepara crema astfel: Se freaca untul spuma, se adauga zaharul, ciocolata data pe razatoare si frisca,
amestecand continuu. Crema se omogenizeaza si se pune un strat peste primul rand de piscoturi.
Se asaza un alt strat de piscoturi insiropate, peste se pune crema si se termina operatiunea cu un rand de
piscoturi. Deasupra se orneaza cu frisca sau cu crema ramasa.
Tortul se tine la rece doua ore.
Tort din piscoturi, cu crema de vanilie si frisca
Mai intai se pregateste crema de vanilie. Se freaca spuma 100 gr. zahar cu 4 galbenusuri de ou, se adauga 300 ml lapte fiert cu vanilie si se fierbe la foc mic amestecand continuu. Se ia de pe aragaz, se adauga 10 gr. de gelatina, se amesteca bine si se lasa la rece. Cand incepe sa se coaguleze, se adauga 100 gr. de coaja rasa de portocale (amestecate cu zahar), putina coaja de lamaie si 300 ml frisca batuta. Se ia un vas de sticla cu pereti drepti si se tapeteaza cu piscoturile muiate in rom. Pe marginea vasului piscoturile se aseaza in picioare. Se toarna crema la mijloc si se acopera cu piscoturi. In total, sunt necesare aproximativ 30 bucatzi de piscoturi. Se orneaza cu frisca si fructe.
Desert din paine dulce si cirese
Ingrediente: 4 felii de paine (felii patrate), 250 gr cirese insiropate (sau visine), 150 gr lapte, 30 gr unt, 1 ou, 1/2 plic de vanilie, coaja de lamiie rasa. Laptele cu oul si doua linguri de zahar, se bat intr-un vas, se adauga vanilia si se lasa sa stea cca. 15 minute. In acesta compozitie, se introduc feliile de piine, si se inmoaie pe ambele parti. Pe fundul unei tigai de teflon, se pune zaharul ramas si se caramelizeaza, se adauga untul, si apoi pe rand, feliile de paine. Dupa ce sau prajit feliile pe ambele parti, le scoatem pe o farfurie, in compozitia ramasa din tigaie, se varsa ciresele si coaja de lamiie Se fierb cca. 15 min. Cu o lingura se iau ciresele, se aseaza pe fiecare felie de paine si se orneaza cu frisca.
Sarlota din branza de vaci
Pentru un strat se iau 250 g de branza de vaci bine omogenizata, 8 lingurite de zahar pudra, 100 g unt, o jumatate de pahar de smantana, un galbenus, 2 linguri de gelatina dizolvata sau jeleuri colorate, nuci, stafide, migdale etc. Se bate branza de vaci cu zaharul, untul, smantana si galbenusul. In stratul alb se adauga gelatina iar in celelalte straturi - jeleuri colorate si stafide, nuci etc. Se fac mai multe straturi asezandu-le unul peste altul abia dupa intarirea stratului inferior.
Tort mariuca (fara ou si lapte)
Piscotul: O cana de 250 ml apa, o cana de miere de albine, o lingurita de bicarbonat de sodiu stins in zeama de lamaie, 5 linguri ulei de floarea soarelui, 8 linguri de nuca macinata, 8 - 10 linguri de faina alba. Acestea se amesteca impreuna. Compozitia aceasta se toarna intr-o tava unsa cu putin ulei si tapetata cu faina. Se coace la foc mare in primele 5 minute, apoi se continua coacerea la foc mic. Crema: O budinca de vanilie se fierbe cu 400 ml apa si 6 linguri de miere pana ce crema devine vartoasa apoi se lasa la rece. O margarina (250gr) ce nu contine sare (cea cu sare poate taia crema) se amesteca putin si la care apoi se adauga budinca. In crema se poate adauga nuca prajita macinata, nuca de cocos, cacao, se mai poate colora crema folosindu-se coloranti alimentari (pentru estetica). Piscotul se taie in feli dupa care se insiropeaza cu siropuri dupa gust. Se pune crema si se etajeaza. Ornarea este lasata la indemnul fiecaruia. Se pot pune deasupra si fructe taiate feli.
Chec
Ingrediente: o cana (250 ml) de apa, o cana de miere, 5 linguri de ulei, o lingurita de bicarbonat de sodiu stins in zeama de lamaie, 8 linguri cu varf de nuca macinata, o lingura de cacao, 10 linguri de faina, se amesteca toate impreuna. Se mai adauga arome din scortisoara, cuisoare macinate marunt (pulbere), coaja de lamaie. Coacerea se face la foc tare 5 minute dupa care se continua coacerea la foc mic. Glazura: 100 gr. margarina, 4 linguri miere de albine, o lingurita de faina alba, 3 linguri cu varf de cacao. Se amesteca aceasta compozitie apoi se incalzeste pe foc, dar fara a se fierbe, atata cat sa se poata intinde peste prajitura,.. Daca se doreste, se poate pune peste compozitia sus amintita fructe de sezon, atunci nu se mai pune glazura.
Cornulete
Ingrediente (1): 7 linguri (rase) de faina alba se freaca cu 7 linguri de ulei pana devine o pasta. Ingrediente (2): 7 linguri de ulei, 7 linguri de apa si 10 linguri cu varf de faina alba, putina sare, se framanta un aluat care se intinde in foaie subtire. Peste aceasta se intinde compozitia (1) si se ruleaza. Se taie in doua parti si se pune la rece in frigider o jumatate de ora. Dupa aceasta se intinde in foaie, se taie in forma de romb, patrate apoi se pune gem de fructe, nuca si se ruleaza. Se coc la foc mic pe o tava in cuptor.
Tort Mos Craciun
Ingrediente: 250 gr. stafide, coaja de la o portocala, 50 gr. alune, 2 linguri rom, 200 gr. unt, 200 gr. zahar, putina sare, o jumatate lingurita scortisoara, 5 oua, 250 gr. faina, o jumatate de lingurita praf de copt. Pentru ornat: 5 linguri gem de caise, 150 gr. alune macinate, 150 gr. zahar, 600 gr. zahar pudra, 2 albusuri de ou, 3 linguri zeama de lamaie, 16 alune intregi, vopsea alimentara, ciocolata rasa. Preparare: stafidele, coaja de portocala si alunele se pun intr-un castron, se stropesc cu rom si se lasa sa stea asa peste noapte. Se amesteca bine untul, zaharul, scortisoara si sarea, dupa care adaugam incet ouale, faina, praful de copt si la sfarsit, alunele si stafidele. Turnam aluatul astfel obtinut intr-o forma bine unsa si tapetata cu faina si il dam la cuptor timp de 40 de minute. Se incalzeste gemul si se unge bine tortul pe deasupra. Cu o zi inainte se pregateste un martipan din 150 gr. alune macinate si 150 gr. zahar amestecate cu 75 gr. zahar pudra. Aceasta compozitie se intinde intre doua folii transparente, avand grija sa fie atat de mare, incat sa acopere si laturile tortului. Intr-un castron se bate un albus de ou cu 250 gr. zahar pudra, se adauga zeama de la lamaie si se toarna peste tort. Se orneaza tortul cu alune intregi. Se bate bine al doilea albus cu restul de zahar. Se coloreaza o lingura de spuma cu vopsea rosie si o alta lingura cu vopsea verde. Restul de spuma se pune intr-o intr-o forma pentru ornat. In mijlocul tortului se aseaza un mos lucrat din spuma rosie si un bradut construit din spuma verde. Din spuma alba se fac barba si franjurii de la haina mosului.De jur imprejurul tortului se orneaza cu spuma alba.
Punch pentru Revelion
Ingrediente: 0,5 l ceai, zeama de la 2 porocale si 2 lamai, 0,5 l. vin alb , 300 ml. rom. Se amesteca ceaiul, zeama de portocala si lamaia cu vinul alb, se adauga putina coaja de portocala si lamaie, apoi se fierbe. Se ia de pe foc, se adauga romul si se toarna fierbinte in pahare.
Limbi de pisica cu frisca
Ingrediente: 4 albusuri, 100 gr. faina, 160 gr. zahar pudra, 100 ml frisca. Se bat albusurile spuma, se adauga treptat zaharul, faina si frisca, amestecand continuu. Pe o tava unsa si pudarata usor cu faina, cu ajutorul unui cornet se pun "limbi" (bastonase), la distanta între ele si se dau la cuptor. Cand se rumenesc marginile, se scot usor cu cutitul. Dupa ce s-au racit, se lipesc cate doua si se pune la mijloc crema de ciocolata sau gem de capsuni."
Biscuiti crocanti cu ciocolata
Ingrediente: 240 gr. unt, 360 gr. zahar tos, 1 pachet zahar vanilat, 2 oua, 420 gr. faina fina, 1 lingurita sare, 1 lingurita praf de copt, 240 nuci maruntite, 1 lingura zahar pudra, doua ciocolate cu lapte. Se incalzeste cuptorul la 200 gr. Dupa care se freaca untul spuma, se adauga zaharul si pachetul de zahar vanilat si se freaca pana la dizolvarea completa a zaharului. Apoi se adauga ouale. Intr-un alt vas se amesteca faina, sarea si praful de copt, dupa care se adauga treptat la coca. La urma se incorporeaza ciocolata si nucile. Pe o tava tapetata cu hartie sau folie de aluminiu, cu o linguritza se pun gramajoare mici. Se coc la foc potrivit timp de 10-15 minute. Se desprind fierbinti de pe hartie, se lasa sa se raceasca si se pudreaza usor cu zahar vanilat.
NEGRESE
500 g zahar, 200 ml. lapte, 50 g cacao, 200 g unt sau margarina, 3 oua, 1 pachet praf de copt sau bicarbonat,
1 1/2 cana faina
Laptele, impreuna cu cacaoa si zaharul se pun la foc amestecand continuu pana se face ca o smantana, se da de pe foc`si se pune untul. Se pune compozitia la racit si apoi se pun galbenusurile pe rand si se amesteca. Se
opresc 12 linguri din compozitie. Se adauga faina si bicarbonatul si la sfarsit se pun albusurile batute spuma.Compozitia se pune intr-o tava unsa cu unt si se da la cuptor. Dupa 20 min., se scoate tava si se toarna si cele 12
linguri de compozitie oprite.
Se da iar la cuptor, pana este gata.
TORT ALB - NEGRU
Blat: 6 oua, 260 g zahar (12 linguri), 260 g faina, 10 linguri ulei, 8 linguri apa calda, 1 pachet praf copt, 2-3 linguri
cacao
Crema: 300 g zahar, 2 pachete unt, 1 cana lapte, 4 linguri faina, 1 lamaie, 2-3 linguri cacao, frisca pentru ornat
Blatul: Se bat galbenusurile spuma cu zaharul, se adauga 8 linguri apa calda, uleiul, praful de copt stins cu otet.
Dupa ce se amesteca, se adauga albusurile batute spuma si cele 12 linguri de faina, puse usor, pentru ca
albusurile sa nu se lase.
Compozitia se imparte in doua. Jumatate se toarna intr-o forma unsa de chec, iar cealalta jumatate se amesteca
cu cacao. Se dau la cuptor. Cand sunt gata, se lasa la racit.
Crema: Se freaca untul cu zaharul, pana se topeste zaharul. In cana de lapte se fierbe faina pana la o consistenta
de mamaliguta. Se amesteca faina fiarta cu untul frecat spuma si se imparte pe jumatate. Jumatate se amesteca cu
cacao si cealalta jumatate cu zeama si coaja rasa de la o lamaie.
Cele doua checuri reci se taie felii si se umplu cu crema, alternand cele doua culori.
Se orneaza cu frisca.
PAPANASI PRAJITI
400 g branza de vaca, 1 lingura faina, 1 lingura gris, 2 oua, ulei pentru prajit, sare, smantana, dulceata
Branza zdrobita cu furculita se amesteca cu faina si grisul, se adauga ouale intregi, sarea si se amesteca bine.
Se modeleaza din aceasta compozitie papanasii (rotunzi, cu gaura in mijloc), care se dau prin faina si se pun
la prajit in mult ulei bine incins.
Cand sunt rumeniti pe ambele parti, se scot, se pudreaza si se servesc cu dulceata si stropiti cu smantana.
COLTUNASI CU BRANZA DE VACA
1/2 branza de vaca, 3 oua, 4 linguri faina, sare, 1 pahar smantana, 2 linguri unt
Se face o foaie de taitei din faina, 2 oua si sare. Se intinde foaia pe o planseta, se taie forme rotunde sau patrate.
Intr-o margine a bucatilor taiate se pune branza, amestecata cu ou si sare. Se indoaie coca libera peste branza,
si se taie jumatati de cercuri sau triunghiuri. Se apasa cu degetul ca sa se lipeasca bine marginile si se pun la
fiert in apa clocotita cu sare. Dupa ce s-au fiert, se scot cu spumiera si se pun intr-o tava. Se toarna
deasupra smantana amestecata cu o lingurita de faina si bucati de unt. Se dau la cuptor sa se rumeneasca.
Se servesc fierbinti.
BUDINCA DE MERE
8-10 mere, 4 linguri zahar, 1/2 franzela, 1 cana lapte cald, 200 g unt, un praf sare, 4 oua, vanilie sau rom, 10 nuci
macinate
Se aleg mere sanatoase, se curata de coaja si seminte, apoi se taie felii groase de 1 cm. Se acopera cu zahar tos
si se lasa, stropite cu o lingura de rom, la rece. Franzela se taie felii groase, se opareste cu lapte clocotit, se
parfumeaza cu vanilie si se lasa sa se raceasca.
Separat se face o crema de unt, trei linguri de zahar si patru galbenusuri. Crema se amesteca cu feliile de mar si
cu feliile de franzela, se pun intr-un vas adanc si se acopera compozitia cu galbenusurile batute spuma tare.
Se omogenizeaza si se introduce budinca in cuptorul cald, unde se coace 30 min.
SUFLEU DE MERE
10 mere acrisoare, 1/2 lamaie, 4 linguri zahar farin, 6 albusuri, 1 lingura unt
Se curata merele de coaja, se taie felii si se pun sa fiarba acoperite cu apa. Se fierb impreuna cu semintele,
care ajuta sa se lege ca o marmeleda. Merele se acresc cu zeama de la 1/2 lamaie si se parfumeaza cu coaja
de lamaie. Se ia cratita de pe foc, se lasa sa se raceasca, dupa care se trece amestecul prin sita. Peste amestec
se pun albusurile batute spuma tare cu 4 linguri de zahar farin. Sufleul se pune intr-o tava unsa cu unt si se
introduce in cuptorul incins, pentru 30 min., la foc iute.
Se serveste cald, presarat cu zahar farin.
SUFLEU CU SMANTANA
6 oua, 1 lingura unt, 1 cana smantana, 1 lingura faina, 4 linguri zahar
Se separa galbenusurile de albus si se bat spuma cu 4 linguri de zahar. Amestecul se ingroasa cu o lingura de
faina adaugata in ploaie si se subtiaza cu o cana de smantana. Amestecul omogenizat bine se pune intr-o forma
unsa cu unt, se acopera cu albusul batut spuma tare si se introduce in cuptorul incins, pentru 30 min.
Sufleul se coace la foc iute si se taie felii numai dupa ce s-a racit un pic.
BUDINCA DE CLATITE
10 linguri faina, 1 cana lapte, 1 ou, un praf de sare - pentru clatite; 250 g branza de vaci proaspata, 2 linguri zahar,
2 oua, 2 linguri smantana, 1/2 lamaie, 1 lingura rom
Se face un aluat pentru clatite din faina, 1 ou, sare si lapte. Aluatul trebuie sa aiba consistenta smantanii. Se fac
10 clatite subtiri. Se unge o cratita cu unt, se asaza o clatita, peste care se pune o parte de umplutura, facuta din
branza, zahar, 2 oua, coaja de lamaie. Peste se pune inca o clatita, apoi umplutura si asa mai departe, se termina
cu o clatita. Se pune deasupra smantana si se da la cuptor pentru 30 min.
Se serveste calda, stropita cu rom.
ALIVENCI
400 g branza de vaci, 4 oua, 4 linguri smantana, 4 linguri malai cernut, 1 lingura unt, 2 linguri faina
Branza se freaca spuma cu ouale puse pe rand. Amestecul se sareaza si se adauga faina batuta cu o ceasca de
apa rece, la fel se face si cu malaiul. Amestecul se omogenizeaza bine cu o lingura de lemn, iar cand este gata
se adauga o lingura de unt topit. Aluatul rezultat se lasa la temperatura camerei o ora, acoperit.
Se unge o tava cu grasime si se toarna aluatul in tava. Se lasa sa stea si in tava 30 min., dupa care se coace
la foc potrivit pana cand este usor rumenit.
Se taie felii cand s-a racorit putin, si se serveste cu smantana deasupra.
GALUSTE DE CARTOFI CU PRUNE
1/2 kg cartofi, 4 linguri faina, sare, 1/2 kg prune, 10 nuci tocate, 1 ceasca lapte clocotit, 2 linguri unt,
1/2 kg pesmet, 4 linguri zahar
Se pregateste intai pesmetul, care se rumeneste in unt topit pe foc mic, amestecat cu zaharul. Se lasa pesmetul
deoparte si se pregateste aluatul: Se fierb cartofii in coaja, se curata, se trec prin masina de tocat si se amesteca
cu o cescuta de lapte clocotit. Se pune putina sare, faina si un ou crud si se framanta un aluat moale, care se
intinde in foaie groasa de 1-2 cm. Se taie patrate in care se pun prune fara samburi, in care s-a pus cate un miez
de nuca. Se strange aluatul peste prune si se pun galustele sa fiarba in apa care a clocotit pe foc mic. Se lasa
sa se ridice deasupra apei, se scot cu o lingura si se trec prin pesmetul prajit.
Se servesc atat calde, cat si reci.
Iarna se fac cu magiun de prune, in care s-au pus nuci maruntite.
PLACINTA CU BRANZA
1/2 kg faina, 1 pachet unt, sare, 1 cana lapte, 1 kg branza de vaci proaspata, 10 oua, coaja de lamaie,
1 cana smantana
Se face un aluat frantuzesc din faina, un praf de sare, o cana de lapte dulce si 1/2 din cantitatea de unt.
Se framanta bine si se adauga treptat, in timpul framantarii, cealalta jumatate de unt. Aluatul se da la rece pentru
o ora. Apoi aluatul se intinde pe un planseu. Se taie foaia in doua jumatati egale. Se unge o tava cu unt, se
pune o foaie si se acopera cu branza pregatita astfel: 1 kg branza proaspata de vaci se amesteca cu 1/2 cana
smantana, coaja rasa de lamaie, si cele 10 oua puse cate unul. Umplutura se pune peste prima foaie, se acopera
cu foaia ramasa si se da placinta la cuptor, pentru 45 min. Se pune smantana ramasa peste placinta si se mai
coace 15 min.
Se lasa sa se racoreasca si se serveste taiata felii.
POALE-N BRAU CU DOVLEAC
1/2 kg faina, 1/2 dovleac, 1 ou, sare, drojdie, 2 linguri unt, 1 cana lapte dulce, 1 pahar smantana, scortisoara pisata
Se face un aluat din faina, sare, drojdie (cat 1/2 nuca) inmuiata in lapte cald si o cana de lapte dulce. Aluatul se
unge cu o lingura de unt si se framanta. Se lasa sa se odihneasca la rece, se framanta din nou cu cealalta
lingura de unt si se lasa iar la rece.
Dovleacul curatat de coaja se da pe razatoare si se pune sa se inmoaie impreuna cu scortisoara pe foc moale.
Aluatul se taie si se fac mai multe foi. Pe fiecare foaie se pune dovleac si se impacheteaza marginile ca niste
poale-n brau.
Se pun placintele rezultate intr-o tava unsa si se dau la cuptor pana se rumenesc.
Se servesc stropite cu smantana.
TORT DE MERE
10 mere, 75 g unt, 6 linguri zahar, 6 oua, 6 linguri faina, 8 linguri apa rece, sare (pentru blat), 100 g zahar, 100 ml apa,
2 linguri rom (pentru sirop), frisca
Se curata merele de coaja si de seminte. Se golesc cu varful unui cutit ascutit si se pun pentru 5 min. in apa cu sare
care clocoteste. Se scot si se scurg, timp in care se pun 6 linguri de zahar intr-o cratita cu peretii inalti, se tine
pe foc pentru ca zaharul sa devina aramiu, se adauga untul si se intinde pe toata suprafata vasului, apoi se ia cratita
de pe foc. Se pun merele scurse unele langa altele, se toarna deasupra un aluat de pandispan facut din
ingredientele de mai sus si se coace tortul la foc potrivit, 40 min.
Se scoate, se raceste in forma, se rastoarna, dupa ce s-a insiropat foarte bine, pe un platou, se acopera cu frisca
dupa ce a stat la rece doua ore.
PRAJITURA CU VISINE
1/2 kg visine, 5 oua, 200 g zahar, 200 g pesmet, 1/2 lingurita amoniac, 100 g unt, 1 lingura otet
Se scot samburii visinelor si se lasa intr-o farfurie adanca, cu o lingura de zahar deasupra.
Se pregateste aluatul din cinci galbenusuri frecate spuma cu zaharul si untul. Peste crema rezultata se pun
albusurile batute spuma tare, apoi se adauga pesmetul, 1/2 lingurita de amoniac stins cu otet, se amesteca usor
2 min.si se toarna aluatul intr-o tava unsa si tapetata cu faina. Se lasa la cuptor 5 min., dupa care se scoate si
se pun deasupra visinele scurse de zeama. Se coace prajitura la foc potrivit 45 min., se raceste putin in tava si se
pudreaza cu zahar farin.
Se serveste rece.
PRAJITURA CU MERE
9 linguri ulei, 9 linguri zahar, 9 linguri lapte dulce, 9 linguri faina, sare, 1/2 lamaie, praf de copt, vanilie, 3 oua,
1 kg mere, scortisoara
Se separa galbenusurile si se freaca spuma cu uleiul adaugat cate putin. Se adauga zaharul, apoi cate o lingura de
faina, si una de lapte, ca sa nu se taie amestecul. Se pune un praf de sare, se stinge praful de copt cu zeama de la o
jumatate de lamaie, apoi se adauga restul de faina. Amestecul trebuie sa curga.
Merele se curata de coaja, se taie felii si se lasa sa stea la rece cu putina scortisoara deasupra, pana se face
aluatul.
Se unge o tava mare cu unt, se tapeteaza cu faina, se pun merele peste aluat si se amesteca usor, dupa care se
rastoarna in tava. Se coace prajitura la foc potrivit 45 min., se raceste in tava si se taie dupa ce s-a racit.
Se serveste pudrata cu zahar farin.
CREMSNIT
600g faina, 250 g margarina, 250 g smantana, sare - pentru aluat; 1 l lapte dulce, vanilie, 8 oua, 350 g zahar,
150 g faina - pentru crema
Se pune faina si putina sare intr-un vas adanc, se face o adancitura in faina si se adauga smantana. 1/2 din
cantitatea de margarina se inmoaie pe foc, si se adauga peste faina si se framanta un aluat tare, care se lasa la
rece pentru o ora. Se scoate si se amesteca cu restul de margarina, se impatureste si se mai lasa la rece o ora,
dupa care se imparte in 4 parti egale, se intind foi groase de 1 cm., care se coc pe fundul unei tavi presarate
cu faina.
Cat timp se coc foile, aluatul se tine la rece. Foile coapte se pastreaza pe un platou, pana cand se prepara crema.
Laptele se clocoteste, se trage cratita de pe foc si se pune vanilie. Se sparg 5 oua intr-un vas si se bat spuma cu
3 galgenusuri, pana cand devin ca o crema spumoasa. Se pune zaharul, se continua operatia, apoi se toarna faina,
in ploaie. Se pune un praf de sare si se adauga laptele cald, amestecand incet ca sa nu se taie ouale. Se pune
cratita cu crema pe foc, se amesteca incet. Cand arata ca o smantana groasa, se lasa sa se raceasca. Se
foloseste numai rece, dupa ce au fost adaugate cele 3 albusuri ramase batute spuma tare.
Se pune crema in strat gros intre 2 foi, rezultand 2 prajituri, se lasa pe platouri separate si se taie abia a 2-a zi,
cand foile se inmoaie usor si nu se sfarama.
Prajitura se serveste taiata patrate mari, pudrata cu zahar farin.
RULADA CU CIOCOLATA
6 oua, 6 linguri de zahar, 2 linguri faina, 2 linguri cacao, 1 lingura unt - blatul; 3 linguri cacao, 2 linguri unt,
1/4 kg lapte praf, 1/4 kg zahar, 10 nuci tocate marunt, 2 linguri rom, 1/2 pahar de sirop legat - crema
Se separa galbenusurile de albusuri. Albusurile se bat spuma tare pe marginea plitei, se adauga galbenusurile,
pe rand, se bate amestecul cu zaharul adaugat treptat si ca faina pusa in ploaie. Cand amestecul sta lipit de tel,
se adauga cacaoa, se omogenizeaza amestecul si se pune intr-o tava unsa cu unt si atpetata cu faina. Se coace
5 min. la foc iute, apoi se face focul mic si se mai coace 15 min. Se scoate tava si se rastoarna pe un prosop
umed, care se ruleaza incet si se lasa sa se raceasca.
Separat se pregateste crema de ciocolata: laptele praf se amesteca intr-o cratita mare cu 3 linguri de cacao.
Se prepara un sirop dintr-o cana de zahar si un pahar de zahar. Siropul se toarna fierbinte peste amestecul de
lapte praf si cacao, se amesteca, se ingroasa pe foc, apoi se trage vasul si se pun nuci tocate si 2 linguri unt.
Se parfumeaza cu rom. Se lasa crema sa se raceasca, apoi se deruleaza aluatul si se unge cu crema. Se ruleaza
la loc si se pune pe un platou. Se imbraca cu restul de crema. Se taie felii.
CORNURI PENTRU CEAI
1 cana untura, 4 cani faina, 1 ou, 1 galbenus, 2 linguri zahar, drojdie de bere, 1 cana lapte dulce - pentru aluat;
3 linguri marmelada de fructe, 10 nuci tocate, coaja de lamaie, 1 lingura rom
Se lasa untura pe foc si cand s-a inmuiat se freaca spuma cu 2 linguri de zahar si un ou intreg. In amestec se
pune un praf de sare. Se adauga faina in ploaie, amestecandu-se bine cu o lingura de lemn, alternativ cu
laptele cald, in care s-a inmuiat drojdia. Amestecul se framanta cu mainile, apoi se lasa la dospit o ora. Se intind
bucati din aluat, se taie patrate cu latura de 5 cm., se pune pe un colt umplutura de marmelada in amestec cu
nuci tocate, coaja de lamaie si o lingura de rom, apoi se ruleaza foaia de aluat spe coltul opus si se asaza
cornurile pe o tava neunsa. Se ung cu galbenus si se presara, dupa gust, cu zahar tos.Se introduce tava in
cuptorul incins, se lasa focul mic 15 min., se potiveste focul mai iute si se lasa pana cand se rumenesc cornurile.
Se servesc calde sau reci, cu ceai sau cu lapte.
Plantele care redau energia
Plantele care redau energia
Aceste plante favorizeaza digestia, actioneaza ca un stimulent cerebral, „sterg precum radiera“ senzatia de oboseala, relanseaza energia. Multe dintre ele sint pretioase surse de vitamina C. Iata ghidul plantelor al dinamismului cotidian cu retete din plante medicinale.
Alcoolul si tincturile
Ele sint fortifiantele de altadata. Evident, totul pe baza de plante: gentiana, arborele de chinina, scortisoara, portocala amara, menta. Ele sint, de asemenea, plante ale sanatatii, caci ele sint mai in masura sa produca remedii pentru a reda forta si vigoarea decit bauturile alcoolice servite ca aperitive sau lichiorul. In zilele noastre, toata lumea stie ca o stimulare cu alcool este inselatoare, de scurta durata si cu consecinte neplacute. Totusi, alcoolul poate fi necesar in utilizare pentru anumite plante, in mod particular cele de la care sint folosite radacinile sau scoarta. Alcoolul permite o mai buna extractie a principiilor active vegetale, de obicei putin solubile in apa sau in infuzii. Realizarea tincturilor releva acest fapt. Totusi, chiar fara alcool, cea mai mare parte a stimulentelor isi pastreaza calitatile lor dinamice.
La ce e buna gentiana
Gentiana (gentiana lutea) este o planta care traieste pe munti destul de inalti si la care numai radacinile sint active, avind ca efect terapeutic nu numai cresterea secretiilor gastrice, ci si cresterea rezistentei organismului. Ea deschide apetitul si permite revigorarea fortelor. Vechile moase sfatuiau folosirea ei la sfirsitul sarcinii, pentru dinamizarea cresterii fatului.
Mod de preparare a ceaiului:
Pentru un litru de apa se folosesc 15-20 g de radacini de gentiana, taiate marunt. Se lasa la macerat timp de cel putin cinci ore. Se poate indulci cu zahar sau cu miere.
Efectele chininei
Arborele de chinina (cinchona succimba) este originar din America Centrala. El este cunoscut in Europa din secolul al XVII-lea datorita renumelui sau prin proprietatile scoartei. Aceste proprietati pot sa combata malaria. Insa in 1802 s-a descoperit secretul prin care se putea extrage chinina. Pe linga proprietatea sa antifebra, chinina poseda o mare actiune tonica.
Mod de folosire:
Din scoarta sub forma de pudra, se ia 1 g sau 2 g pe zi, fie cu un pic de apa, fie se presara pe alimente.
Micul-centaur face bine la anemie
Micul-centaur (erythoroea centaurium) sau gentiana mica se recomanda din cele mai vechi timpuri in cazuri de greata, de incetineala digestiva, de anemie si mai ales in convalescenta. Prin principiile sale active, stimuleaza nu numai functiile hematopancreatice, ci si intreg organismul.
Mod de preparare a ceaiului:
Pentru un litru de apa rece se folosesc 15 g din virfurile inflorite ale plantei. Se fiebe in clocot si se lasa la infuzat timp de 10 minute. Se beau doua sau trei cani de ceai pe zi, inainte de masa. Se indulceste cu miere. SAU: Se pun 50 g de virfuri inflorite intr-un litru de vin rosu de calitate. Se lasa la macerat timp de patru zile. Se strecoara. Se beau unul sau doua paharele pe zi.
In caz de reumatism
Hreanul (cocheria amoracia). Cel de cultura foarte veche, care se gaseste in stare salbatica, mai ales la malul riurilor, este activ pentru rinichi si este un bun alinator pentru durerile reumatice. Dar hreanul are si o activitate tonica, de altfel.
Mod de folosire:
Se intrebuinteaza sub forma de sirop de hrean compus, spus alt fel sirop antiscrobutic, figurind in codicele farmaceutice. Radacinii de hrean i se pot asocia frunze de trifoi, scortisoara de Ceylan, coaja de portocala, mar, care trebuie amestecate toate intr-un vin alb dulce. Dar una dintre cele mai bune metode de a beneficia de stimularea hreanului nu este alta decit aceea de a-i utiliza radacinile sub forma de razatura, care se poate presara pe carne, pe salate sau aluaturi. In acelasi mod se poate proceda si cu scortisoara in compoturi sau in produsele de patiserie. In acelasi cadru al dinamismului vegetal se pot folosi telina, coriandrul, sofranul, ardeiul iute sau frunze de menta cu propria lor aroma, aducind mereu un plus de energie.
Care sint stimulatorii cerebrali
Pentru a stimula un creier care e pe cale sa-si piarda puterile, un numar important de medicamente pe baza de sinteze au fost propuse. Dar, pina in zilele noastre, produsele cele mai active ne sint oferite direct de plante. Mai multe dintre ele elaboreaza substante ale caror actiuni se exercita la nivelul circulatiei cerebrale.
Alcaloidul prezent in micul-brebenel creste debitul sangvin al capilarelor cerebrale si, de asemenea, oxigenarea tesuturilor irigate. Frunzele de ginkgo exercita un efect protector la nivelul celulelor neuro-senzoriale ale creierului.
Micul-brebenel (Vinca Minor)
Aceasta planta gratioasa cu flori bleu-violacee a devenit foarte importanta pentru necesitatea farmaceutica. Recolta acestei plante se poate face pe durata tuturor anotimpurilor, caci frunzele sale, singurele care se folosesc, sint persistente. Mentionam dintre proprietatile sale cele mai importante: cresterea facultatilor memoriei, de concentratie si citeodata cele auditive.
Mod de preaparare:
La o jumatate de litru de apa se pun 5 g de frunze uscate. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau doua sau trei cesti pe zi.
Ginkgo (ginkgo biloba), arbore originar din China si mult timp cultivat pe un teren ornamental, prezinta frunze in forma de evantai, continind diferite substante de mare activitate in sfera circulatorie. Diverse cercetari efectuate cu extracte din frunzele sale au aratat ca aceasta planta merita sa fie recomandata in cazul imbatrinirii cerebrale cu dificultati relationale. In geriatrie, mai multe medicamente de larga prescriptie sint facute pe baza acestei plante atit de bogate in flavonoide.
Mod de preparare a ceaiului:
Intr-un litru de apa rece se adauga 40 de grame de frunze uscate. Se pune la fiert cel putin patru ore, fierbindu-se cu foc mic, intr-un recipient inchis. Se beau doua sau trei cani pe zi.
Pentru a reda mai multa energie functiilor memoriei se poate prepara o infuzie dupa modelul anterior din: 20 g de frunze uscate de brebenel si 20 g frunze uscate de ginkgo.
Exista de asemenea o planta mai putin specifica activitatii cerebrale decit cele doua amintite mai sus, dar care este eficace in favorizarea facultatilor intelectuale: urzica salbatica.
Urzica (urtica major) este o planta la care se folosesc numai partile aeriene taiate in timpul infloririi, adica de la sfirsitul lui aprilie pina in septembrie. Ea constituie o sursa remarcabila de multiple vitamine, minerale si oligioelemente. Un studiu clinic efectuat pe 800 de persoane a aratat ca administrarea unui tratament pe baza de planta de urzica proaspata, urmat numai trei saptamini, permite cresterea facultatilor atentiei, ideatiei etc.
Mai mult, acest studiu a permis constatarea scaderii nete a componentei psihice a oboselii.
Mod de preparare a ceaiului:
Pentru un litru de apa se folosesc 50-60 g de frunze si tulpini de urzica. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau trei sau patru cani pe zi, dupa masa.
Care sint stimulatorii sexuali
Cu radacinile de ghimbir si de ginseng sau cu rizomii de eleuterococ se ajunge la stadiul vegetalelor de inalta performanta. Toate aceste plante cunoscute inca de pe vremuri in tinuturilor Extremului Orient pentru multiplelor lor proprietati intaritoare nu sint folosite de foarte mult timp in Occident.
Prin diferitele substante active ce le contin, aceste plante exercita actiunea lor atit asupra sistemului circular, cit si asupra mai multor glande dintre care cele suprarenale, cele ale tonusului si cele sexuale etc.
Ghimbirul (zingiber officinales) este o iarba vivace, cu aspect de gladiola, iar proprietatile sint datorate rizomilor sai, adica partea tulpinii care intra in pamint. Multe studii au aratat ca sub actiunea ghimbirului, volumul secretiilor testiculare creste, la fel ca si mobilitatea spermatozoizilor. Ghimbirul este deci planta fertilitatii. De altfel, printre alte activitati trebuie semnalata o crestere a a secretiilor biliare favorizind digestia grasimilor si o putere antigreata, specifica prevenirii raului din timpul mersului cu mijloace de transport.
Mod de preparare a ceaiului:
Intr-un sfert de litru de apa rece se adauga 5 g de rizomi taiati marunt. Se pune la foc continuu citeva minute. Se strecoara. Se bea una sau doua cani pe zi. SAU: Razatura de rizomi se adauga pe produsele fainoase sau pe cruditati.
Ginsengul (panax gingseng) este o veritabila planta folosita ca remediu universal pentru cei din Extremul Orient. De asemenea, cei care sint epuizati in munca lor profesionala sau in cea familiala pot beneficia de proprietatile sale. Deci, aceasta planta miraculoasa reda energia celei mari mari parti a functiilor. Amelioreaza atit capacitatea fizica, cit si psihica sau intelectuala. Sportivii sau studentii ii gasesc o mare intrebuintare. Pe de alta parte, ea stimuleaza secretiile hormonale si in mod deosebit cele sexuale. Prin starea de bine pe care o genereaza, ea previne starile de deprimare si, la persoanele in virsta, permite o mai buna rezistenta in ceea ce priveste trecerea anilor sau la rigurozitatile iernii. Ginsengul trebuie evitat in starea de sarcina, caci inca nu se cunosc repercusiunile sale asupra fatului.
Mod de preparare a ceaiului:
Intr-un litru de apa se introduc 15-20 g de radacini de ginseng taiate marunt. Se lasa la fiert timp de 3 sau 4 minute. Se strecoara. Se adauga in cafea o lingurita sau doua pe zi. Se poate de altfel presara pe produsele fainoase sau pe salate. SAU: Intr-un litru de vin dulce se pun 20 g de radacini taiate marunt si se pun la macerat timp de o luna.
Eleuterococul (eleutherococus senticocus) se intilneste in Asia, dar mai ales in cimpiile Rusiei, iar calitatile sale sint datorate radacinii, la fel ca ginsengul, dar cu nivel mai scazut. De unde si denumirea de ginseng sarac. Prezinta o actiune afrodisiaca. Dar proprietatea majora care distinge eleuterococul de restul plantelor stimulatorii vegetale se exercita la nivel muscular. In practica sportiva, creste rezistenta la eforturi a fibrelor prea mult solicitate. Este planta care permite performante si este folosita de atletii din Est.
Mod de folosire:
La un litru de apa se adauga 15 g de radacini uscate si farimitate. Se fiebe timp de 2 sau 3 minute. Se lasa la macerat timp de 10 sau 12 ore. Se strecoara. Se beau doua sau trei cani pe zi sau doua cani, inainte de efort fizic.
Ce ne ajuta sa fim dinamici
De la intunericul matinal si pina la gustarea de prinz sau de seara, cei mai multi dintre noi se mentin dinamici, in fiecare zi, datorita consumului mai mult sau mai putin constient de cofeina, care este asimilata de diverse plante. Daca intr-o o cafea nu exista nici o indoiala asupra prezentei cofeinei, acest lucru nu este valabil pentru alte bauturi obisnuite. Kola sau ceaiul sint adeseori suspecte ca o contin. Alcaloidele se gasesc in mai multe specii vegetale. Cofeina stimuleaza inima si contracta vasele. In sfera nervoasa, cofeina se comporta ca un excitant util, dar poate provoca tremurari, agitatie, angoasa, insomnie sau, paradoxal, o senzatie de somn la anumite persoane. In plus, ea creste eliminarea renala. Dar cea ce constituie o proprietate majora a acestei substante este actiunea sa la nivel muscular. Actiune care, dupa anumite cercetari recente, se exercita in mod indirect. Dupa o absorbtie totala de cofeina, organismul elaboreaza un exces de betaendorfine, substante de secretie naturala si cu efecte asemanatoare celor ale morfinei, diminuind durerile aparute printr-un efort fizic intens. Pe moment, nici o senzatie de oboseala nu apare, intelegindu-se prin aceasta ca se pot prelungi contractiile musculare. Pe plan sportiv, cofeina apare ca unul dintre cele mai bune energenizante. Dar trebuie facuta diferenta dintre energizant si dopaj! Arborele de cafea (coffa arabica sau robusta liberica sau amoldiana, dupa diferitele variatii)
Din acest arbore tot timpul verde din tinuturile tropicale nu se prea stie de semintele uscate, care sint denumite bobi, fiind produse de un fruct rosu la maturitate si avind aspectul unei mici cirese. Utilizate in stare naturala, aceste seminte constituie cafeaua verde si dau o bautura cu o savoare amara si cu un miros placut, continind 1% cofeina. Prin prajirea acestor seminte se formeaza un ulei special care confera cafelei toata aroma sa. In afara de cofeina, cafeaua asigura alte aporturi in diferite saruri minerale si vitamine, aporturi minime, necifrabile. Intr-o ceasca, pentru 2 g cafea solubila se distinge prezenta a cel putin 3 vitamine: B2 (2 mg), B5 (80 mg) si mai ales B3 (400 pina la 500 mg). De altfel, vitaminele B1 si C, prezente in cafeaua verde, au disparut, fiind distruse prin prajire.
Arborele de ceai (camalia sinensis) este intilnit sub numeroase specii, plus 300 dupa referintele anglo-saxone. Din acest arbore nu se recolteaza decit frunzele, care, uscate fiind, sint denumite ceaiul verde, in paralel existind ceaiul negru, care este produs prin fermentare mai mult sau mai putin prelungita. Ceaiurile semifermentate reprezinta asa-zisul Dragon Negru sau Wu Long. Importanta componentelor depinde de originea speciei. Printre ele deosebim un pic de fluor si bineinteles cofeina, dar si un acid care este banuit ca ar produce, impreuna cu calciul, eventuali calculi in caile urinare cu crize de colici renali.
Exemplu de aport de cofeina pentru o ceasca:
Se folosesc 42 – 68 mg ceai frunze sau ceai la pliculete, in functie de specie. Pentru ceaiul numit fara cofeina se folosesc 0,1-3 de ceai, in functie de specie. Timpul in care se prepara ceaiul este de 3 minute, o fierbere prelungita nu-i modifica proprietatile, ci doar ii intensifica culoarea.
Guarana (paulinia cupana) este o liana tropicala din padurile Amazoniei, putind atinge zeci de metri. Numai semintele se folosesc. Ele se consuma fie sub forma de pudra, fie sub forma de pasta mai mult sau mai putin batucita.
Arborele de kola. Din acest arbore, care se intilneste in regiunile tropicale africane, provenind mai ales din Coasta de Fildes, se recolteaza semintele atit de importante, denumite impropriu nuci de kola. Semintele pot fi consumate ca bautura de leac, dar se mai pot consuma intr-un mod mai traditional sub forma de pudra incorporata in diverse tipuri de hrana sau prezenta in capsule ori comprimate, ca in cazul Frantei.
Mod de folosire:
0,33 g pudra de seminte per capsula. Se iau doua capsule pe zi, una dimineata si una la prinz, cu un pahar mare de apa, la inceputul mesei. Aport de cofeina: 5 mg per capsula.
Pretioasa vitamina C
Nimeni nu ignora faptul ca vitamina C prezinta proprietati nu numai antiinfectioase, dar si reconstituante. Se recomanda folosirea vitaminei C de fiecare data cind organismul se afla in stare de rezistenta slabita. Previne gripa si in acelasi timp favorizeaza eforturile sportive.
Este necesar 1 mg (de vitamina C)/kg din greutatea corporala pentru nevoile cotidiane ale organismului si pina la 2 mg daca este vorba de stari de sarcina sau stari infectioase. In cele mai multe cazuri, aceste cantitati sint pe departe asigurate din alimentatia obisnuita. Este necesara efectuarea de cure medicamentoase cu vitamina C (acid ascorbic) care sint, din nefericire, toate pe baza de sinteze si mai greu asimilate de organism decit vitamina C nativa. Toate vitaminele, in special vitamina C, aportate prin vegetale, sint insotite de diverse alte substante, exemplu minerale si enzime, care favorizeaza absorbtia si actiunea organismului. Fructele si legumele sint cele care aduc un aport natural de vitamina C. Iata citeva exemple: citricele (portocale, lamii, grepfrut), afinele, zmeura, pepenele galben, legume (varza cruda, rosiile), dar si patrunjelul, cresonul.
Pentru a obtine maximumul de vitamina C, fructele si legumele trebuie consumate in stare cruda sau sub forma de sucuri, realizate prin presare sau prin pasare cu ajutorul aparatelor speciale. Fructele un pic carnoase sau prea uscate trebuie sa fie imbibate in apa de izvor inainte de a fi presate. Se pot eventual indulci cu zahar sau miere. Fructele si legumele care ar trebui sa produca vitamina C au devenit, din pacate, subiectul anumitor suspiciuni. Dupa parerea pr. J. M. Pelt, de la Institutul European de Ecologie, fructele din zilele noastre contin mai putine vitamine cu 10 la suta-50 la suta decit acum 30 de ani. Cauza majora o constituie tratamentele care li se aplica pentru cresterea productiei si recoltarea lor inainte de maturitate. In plus, prezenta reziduurilor de pesticide ramine mereu posibila. Pentru vitamina C este recomandat macesul, impropriu spus, pentru ca se folosesc doar fructele sale. Rosa canina este un tufis, macesul, ale carui fructe, de culoare rosie-portocalie la maturitate, sint foarte bogate in vitamina C si in alte substante, cum ar fi falvonoidele.
Energie sau dopaj
Fara indoiala, ambitia fiecarui sportiv este de a-si mari performantele. La aceasta dorinta, plantele pot contribui in mod eficace, mai ales cele pe baza de cofeina.
Dupa cercetarile biologice efectuate, actiunea cofeinei se exercita nu numai ca stimulent, ci si ca stagnator al consumului de glicogen, care este un adevarat carburant al intregii contractii musculare. Glicogenul astfel economisit devine disponibil pentru a prelungi efortul si a intirzia faza de epuizare. Mai mult, cofeina creste producerea de betaendorfine, substante naturale care sterg senzatia de durere.
Cofeina creste deci rezistenta la efort si nu forta. Nu inlatura oboseala, dar ii intirzie aparitia. La mare altitudine, unde aerul se rarefiaza, ea permite o activitate mai prelungita, caci micsoreaza arderea rezervelor hepatice ale glicogenului. In acest fel, este o stringatoare a stocului energetic al fiecarui organism. La sportivi, recurgerea la vegetale necesita o anumita moderatie. Energizantele pot deveni dopaje, caci cofeina figureaza printre substantele supravegheate de instantele sportive. Impregnarea cofeinica nu trebuie sa depaseasca 12 micrograme pe ml de urina la Comitetul International Olimpic.
Retete concrete
Pentru digestia prea lenta:
Se folosesc pentru un litru de apa 100 g de radacini papadie. Decoctul se realizeaza prin firbere timp de 10 minute. Se strecoara. Se bea o ceasca la sfirsitul mesei.
Pentru caderea parului:
Se folosesc 200 g de frunze proaspete de urzica, care trebuie farimitate, iar sucul ce rezulta prin acest procedeu trebuie diluat in apa de izvor. Se maseaza pielea capului cu aceasta solutie, dar numai seara.
Pentru eliminarea renala:
Se folosesc un litru de apa 50 de g de frunze de mesteacan. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau 4 sau 5 cani pe zi.
Pentru tranzitul intestinal lenes:
Intr-un litru de apa se adauga 30 de grame cicoare salbatica. Decoctul este facut prin fierbere timp de 10 minute. Se strecoara. Se bea cite o cana dimineata si seara. Radacina de cicoare poate fi uscata prin prajire si utilizata in fiecare dimineata prin decoct dupa o firbere prelungita.
Pentru convalescenta:
La un litru de apa rece se folosesc 30 g de radacini de eleuterococ. Se firbe, apoi se pune la macerat timp de 12 ore. Se strecoara. Se bea o cana inainte de masa.
Pentru picioare umflate:
Se folosesc pentru un litru de apa 30 g de frunze de ginkgo. Decoctul trebuie sa fie prelungit prin fierbere timp de o ora. Se strecoara. Se beau doua cani dimineata si seara.
Pentru o memorie slaba:
Se folosesc 10 g de brebenel si 10 g de ginkgo. Se amesteca in decoct prelungit prin fierbere timp de o ora. Se strecoara. Se bea o cana dimineata, la prinz si seara.
Aceste plante favorizeaza digestia, actioneaza ca un stimulent cerebral, „sterg precum radiera“ senzatia de oboseala, relanseaza energia. Multe dintre ele sint pretioase surse de vitamina C. Iata ghidul plantelor al dinamismului cotidian cu retete din plante medicinale.
Alcoolul si tincturile
Ele sint fortifiantele de altadata. Evident, totul pe baza de plante: gentiana, arborele de chinina, scortisoara, portocala amara, menta. Ele sint, de asemenea, plante ale sanatatii, caci ele sint mai in masura sa produca remedii pentru a reda forta si vigoarea decit bauturile alcoolice servite ca aperitive sau lichiorul. In zilele noastre, toata lumea stie ca o stimulare cu alcool este inselatoare, de scurta durata si cu consecinte neplacute. Totusi, alcoolul poate fi necesar in utilizare pentru anumite plante, in mod particular cele de la care sint folosite radacinile sau scoarta. Alcoolul permite o mai buna extractie a principiilor active vegetale, de obicei putin solubile in apa sau in infuzii. Realizarea tincturilor releva acest fapt. Totusi, chiar fara alcool, cea mai mare parte a stimulentelor isi pastreaza calitatile lor dinamice.
La ce e buna gentiana
Gentiana (gentiana lutea) este o planta care traieste pe munti destul de inalti si la care numai radacinile sint active, avind ca efect terapeutic nu numai cresterea secretiilor gastrice, ci si cresterea rezistentei organismului. Ea deschide apetitul si permite revigorarea fortelor. Vechile moase sfatuiau folosirea ei la sfirsitul sarcinii, pentru dinamizarea cresterii fatului.
Mod de preparare a ceaiului:
Pentru un litru de apa se folosesc 15-20 g de radacini de gentiana, taiate marunt. Se lasa la macerat timp de cel putin cinci ore. Se poate indulci cu zahar sau cu miere.
Efectele chininei
Arborele de chinina (cinchona succimba) este originar din America Centrala. El este cunoscut in Europa din secolul al XVII-lea datorita renumelui sau prin proprietatile scoartei. Aceste proprietati pot sa combata malaria. Insa in 1802 s-a descoperit secretul prin care se putea extrage chinina. Pe linga proprietatea sa antifebra, chinina poseda o mare actiune tonica.
Mod de folosire:
Din scoarta sub forma de pudra, se ia 1 g sau 2 g pe zi, fie cu un pic de apa, fie se presara pe alimente.
Micul-centaur face bine la anemie
Micul-centaur (erythoroea centaurium) sau gentiana mica se recomanda din cele mai vechi timpuri in cazuri de greata, de incetineala digestiva, de anemie si mai ales in convalescenta. Prin principiile sale active, stimuleaza nu numai functiile hematopancreatice, ci si intreg organismul.
Mod de preparare a ceaiului:
Pentru un litru de apa rece se folosesc 15 g din virfurile inflorite ale plantei. Se fiebe in clocot si se lasa la infuzat timp de 10 minute. Se beau doua sau trei cani de ceai pe zi, inainte de masa. Se indulceste cu miere. SAU: Se pun 50 g de virfuri inflorite intr-un litru de vin rosu de calitate. Se lasa la macerat timp de patru zile. Se strecoara. Se beau unul sau doua paharele pe zi.
In caz de reumatism
Hreanul (cocheria amoracia). Cel de cultura foarte veche, care se gaseste in stare salbatica, mai ales la malul riurilor, este activ pentru rinichi si este un bun alinator pentru durerile reumatice. Dar hreanul are si o activitate tonica, de altfel.
Mod de folosire:
Se intrebuinteaza sub forma de sirop de hrean compus, spus alt fel sirop antiscrobutic, figurind in codicele farmaceutice. Radacinii de hrean i se pot asocia frunze de trifoi, scortisoara de Ceylan, coaja de portocala, mar, care trebuie amestecate toate intr-un vin alb dulce. Dar una dintre cele mai bune metode de a beneficia de stimularea hreanului nu este alta decit aceea de a-i utiliza radacinile sub forma de razatura, care se poate presara pe carne, pe salate sau aluaturi. In acelasi mod se poate proceda si cu scortisoara in compoturi sau in produsele de patiserie. In acelasi cadru al dinamismului vegetal se pot folosi telina, coriandrul, sofranul, ardeiul iute sau frunze de menta cu propria lor aroma, aducind mereu un plus de energie.
Care sint stimulatorii cerebrali
Pentru a stimula un creier care e pe cale sa-si piarda puterile, un numar important de medicamente pe baza de sinteze au fost propuse. Dar, pina in zilele noastre, produsele cele mai active ne sint oferite direct de plante. Mai multe dintre ele elaboreaza substante ale caror actiuni se exercita la nivelul circulatiei cerebrale.
Alcaloidul prezent in micul-brebenel creste debitul sangvin al capilarelor cerebrale si, de asemenea, oxigenarea tesuturilor irigate. Frunzele de ginkgo exercita un efect protector la nivelul celulelor neuro-senzoriale ale creierului.
Micul-brebenel (Vinca Minor)
Aceasta planta gratioasa cu flori bleu-violacee a devenit foarte importanta pentru necesitatea farmaceutica. Recolta acestei plante se poate face pe durata tuturor anotimpurilor, caci frunzele sale, singurele care se folosesc, sint persistente. Mentionam dintre proprietatile sale cele mai importante: cresterea facultatilor memoriei, de concentratie si citeodata cele auditive.
Mod de preaparare:
La o jumatate de litru de apa se pun 5 g de frunze uscate. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau doua sau trei cesti pe zi.
Ginkgo (ginkgo biloba), arbore originar din China si mult timp cultivat pe un teren ornamental, prezinta frunze in forma de evantai, continind diferite substante de mare activitate in sfera circulatorie. Diverse cercetari efectuate cu extracte din frunzele sale au aratat ca aceasta planta merita sa fie recomandata in cazul imbatrinirii cerebrale cu dificultati relationale. In geriatrie, mai multe medicamente de larga prescriptie sint facute pe baza acestei plante atit de bogate in flavonoide.
Mod de preparare a ceaiului:
Intr-un litru de apa rece se adauga 40 de grame de frunze uscate. Se pune la fiert cel putin patru ore, fierbindu-se cu foc mic, intr-un recipient inchis. Se beau doua sau trei cani pe zi.
Pentru a reda mai multa energie functiilor memoriei se poate prepara o infuzie dupa modelul anterior din: 20 g de frunze uscate de brebenel si 20 g frunze uscate de ginkgo.
Exista de asemenea o planta mai putin specifica activitatii cerebrale decit cele doua amintite mai sus, dar care este eficace in favorizarea facultatilor intelectuale: urzica salbatica.
Urzica (urtica major) este o planta la care se folosesc numai partile aeriene taiate in timpul infloririi, adica de la sfirsitul lui aprilie pina in septembrie. Ea constituie o sursa remarcabila de multiple vitamine, minerale si oligioelemente. Un studiu clinic efectuat pe 800 de persoane a aratat ca administrarea unui tratament pe baza de planta de urzica proaspata, urmat numai trei saptamini, permite cresterea facultatilor atentiei, ideatiei etc.
Mai mult, acest studiu a permis constatarea scaderii nete a componentei psihice a oboselii.
Mod de preparare a ceaiului:
Pentru un litru de apa se folosesc 50-60 g de frunze si tulpini de urzica. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau trei sau patru cani pe zi, dupa masa.
Care sint stimulatorii sexuali
Cu radacinile de ghimbir si de ginseng sau cu rizomii de eleuterococ se ajunge la stadiul vegetalelor de inalta performanta. Toate aceste plante cunoscute inca de pe vremuri in tinuturilor Extremului Orient pentru multiplelor lor proprietati intaritoare nu sint folosite de foarte mult timp in Occident.
Prin diferitele substante active ce le contin, aceste plante exercita actiunea lor atit asupra sistemului circular, cit si asupra mai multor glande dintre care cele suprarenale, cele ale tonusului si cele sexuale etc.
Ghimbirul (zingiber officinales) este o iarba vivace, cu aspect de gladiola, iar proprietatile sint datorate rizomilor sai, adica partea tulpinii care intra in pamint. Multe studii au aratat ca sub actiunea ghimbirului, volumul secretiilor testiculare creste, la fel ca si mobilitatea spermatozoizilor. Ghimbirul este deci planta fertilitatii. De altfel, printre alte activitati trebuie semnalata o crestere a a secretiilor biliare favorizind digestia grasimilor si o putere antigreata, specifica prevenirii raului din timpul mersului cu mijloace de transport.
Mod de preparare a ceaiului:
Intr-un sfert de litru de apa rece se adauga 5 g de rizomi taiati marunt. Se pune la foc continuu citeva minute. Se strecoara. Se bea una sau doua cani pe zi. SAU: Razatura de rizomi se adauga pe produsele fainoase sau pe cruditati.
Ginsengul (panax gingseng) este o veritabila planta folosita ca remediu universal pentru cei din Extremul Orient. De asemenea, cei care sint epuizati in munca lor profesionala sau in cea familiala pot beneficia de proprietatile sale. Deci, aceasta planta miraculoasa reda energia celei mari mari parti a functiilor. Amelioreaza atit capacitatea fizica, cit si psihica sau intelectuala. Sportivii sau studentii ii gasesc o mare intrebuintare. Pe de alta parte, ea stimuleaza secretiile hormonale si in mod deosebit cele sexuale. Prin starea de bine pe care o genereaza, ea previne starile de deprimare si, la persoanele in virsta, permite o mai buna rezistenta in ceea ce priveste trecerea anilor sau la rigurozitatile iernii. Ginsengul trebuie evitat in starea de sarcina, caci inca nu se cunosc repercusiunile sale asupra fatului.
Mod de preparare a ceaiului:
Intr-un litru de apa se introduc 15-20 g de radacini de ginseng taiate marunt. Se lasa la fiert timp de 3 sau 4 minute. Se strecoara. Se adauga in cafea o lingurita sau doua pe zi. Se poate de altfel presara pe produsele fainoase sau pe salate. SAU: Intr-un litru de vin dulce se pun 20 g de radacini taiate marunt si se pun la macerat timp de o luna.
Eleuterococul (eleutherococus senticocus) se intilneste in Asia, dar mai ales in cimpiile Rusiei, iar calitatile sale sint datorate radacinii, la fel ca ginsengul, dar cu nivel mai scazut. De unde si denumirea de ginseng sarac. Prezinta o actiune afrodisiaca. Dar proprietatea majora care distinge eleuterococul de restul plantelor stimulatorii vegetale se exercita la nivel muscular. In practica sportiva, creste rezistenta la eforturi a fibrelor prea mult solicitate. Este planta care permite performante si este folosita de atletii din Est.
Mod de folosire:
La un litru de apa se adauga 15 g de radacini uscate si farimitate. Se fiebe timp de 2 sau 3 minute. Se lasa la macerat timp de 10 sau 12 ore. Se strecoara. Se beau doua sau trei cani pe zi sau doua cani, inainte de efort fizic.
Ce ne ajuta sa fim dinamici
De la intunericul matinal si pina la gustarea de prinz sau de seara, cei mai multi dintre noi se mentin dinamici, in fiecare zi, datorita consumului mai mult sau mai putin constient de cofeina, care este asimilata de diverse plante. Daca intr-o o cafea nu exista nici o indoiala asupra prezentei cofeinei, acest lucru nu este valabil pentru alte bauturi obisnuite. Kola sau ceaiul sint adeseori suspecte ca o contin. Alcaloidele se gasesc in mai multe specii vegetale. Cofeina stimuleaza inima si contracta vasele. In sfera nervoasa, cofeina se comporta ca un excitant util, dar poate provoca tremurari, agitatie, angoasa, insomnie sau, paradoxal, o senzatie de somn la anumite persoane. In plus, ea creste eliminarea renala. Dar cea ce constituie o proprietate majora a acestei substante este actiunea sa la nivel muscular. Actiune care, dupa anumite cercetari recente, se exercita in mod indirect. Dupa o absorbtie totala de cofeina, organismul elaboreaza un exces de betaendorfine, substante de secretie naturala si cu efecte asemanatoare celor ale morfinei, diminuind durerile aparute printr-un efort fizic intens. Pe moment, nici o senzatie de oboseala nu apare, intelegindu-se prin aceasta ca se pot prelungi contractiile musculare. Pe plan sportiv, cofeina apare ca unul dintre cele mai bune energenizante. Dar trebuie facuta diferenta dintre energizant si dopaj! Arborele de cafea (coffa arabica sau robusta liberica sau amoldiana, dupa diferitele variatii)
Din acest arbore tot timpul verde din tinuturile tropicale nu se prea stie de semintele uscate, care sint denumite bobi, fiind produse de un fruct rosu la maturitate si avind aspectul unei mici cirese. Utilizate in stare naturala, aceste seminte constituie cafeaua verde si dau o bautura cu o savoare amara si cu un miros placut, continind 1% cofeina. Prin prajirea acestor seminte se formeaza un ulei special care confera cafelei toata aroma sa. In afara de cofeina, cafeaua asigura alte aporturi in diferite saruri minerale si vitamine, aporturi minime, necifrabile. Intr-o ceasca, pentru 2 g cafea solubila se distinge prezenta a cel putin 3 vitamine: B2 (2 mg), B5 (80 mg) si mai ales B3 (400 pina la 500 mg). De altfel, vitaminele B1 si C, prezente in cafeaua verde, au disparut, fiind distruse prin prajire.
Arborele de ceai (camalia sinensis) este intilnit sub numeroase specii, plus 300 dupa referintele anglo-saxone. Din acest arbore nu se recolteaza decit frunzele, care, uscate fiind, sint denumite ceaiul verde, in paralel existind ceaiul negru, care este produs prin fermentare mai mult sau mai putin prelungita. Ceaiurile semifermentate reprezinta asa-zisul Dragon Negru sau Wu Long. Importanta componentelor depinde de originea speciei. Printre ele deosebim un pic de fluor si bineinteles cofeina, dar si un acid care este banuit ca ar produce, impreuna cu calciul, eventuali calculi in caile urinare cu crize de colici renali.
Exemplu de aport de cofeina pentru o ceasca:
Se folosesc 42 – 68 mg ceai frunze sau ceai la pliculete, in functie de specie. Pentru ceaiul numit fara cofeina se folosesc 0,1-3 de ceai, in functie de specie. Timpul in care se prepara ceaiul este de 3 minute, o fierbere prelungita nu-i modifica proprietatile, ci doar ii intensifica culoarea.
Guarana (paulinia cupana) este o liana tropicala din padurile Amazoniei, putind atinge zeci de metri. Numai semintele se folosesc. Ele se consuma fie sub forma de pudra, fie sub forma de pasta mai mult sau mai putin batucita.
Arborele de kola. Din acest arbore, care se intilneste in regiunile tropicale africane, provenind mai ales din Coasta de Fildes, se recolteaza semintele atit de importante, denumite impropriu nuci de kola. Semintele pot fi consumate ca bautura de leac, dar se mai pot consuma intr-un mod mai traditional sub forma de pudra incorporata in diverse tipuri de hrana sau prezenta in capsule ori comprimate, ca in cazul Frantei.
Mod de folosire:
0,33 g pudra de seminte per capsula. Se iau doua capsule pe zi, una dimineata si una la prinz, cu un pahar mare de apa, la inceputul mesei. Aport de cofeina: 5 mg per capsula.
Pretioasa vitamina C
Nimeni nu ignora faptul ca vitamina C prezinta proprietati nu numai antiinfectioase, dar si reconstituante. Se recomanda folosirea vitaminei C de fiecare data cind organismul se afla in stare de rezistenta slabita. Previne gripa si in acelasi timp favorizeaza eforturile sportive.
Este necesar 1 mg (de vitamina C)/kg din greutatea corporala pentru nevoile cotidiane ale organismului si pina la 2 mg daca este vorba de stari de sarcina sau stari infectioase. In cele mai multe cazuri, aceste cantitati sint pe departe asigurate din alimentatia obisnuita. Este necesara efectuarea de cure medicamentoase cu vitamina C (acid ascorbic) care sint, din nefericire, toate pe baza de sinteze si mai greu asimilate de organism decit vitamina C nativa. Toate vitaminele, in special vitamina C, aportate prin vegetale, sint insotite de diverse alte substante, exemplu minerale si enzime, care favorizeaza absorbtia si actiunea organismului. Fructele si legumele sint cele care aduc un aport natural de vitamina C. Iata citeva exemple: citricele (portocale, lamii, grepfrut), afinele, zmeura, pepenele galben, legume (varza cruda, rosiile), dar si patrunjelul, cresonul.
Pentru a obtine maximumul de vitamina C, fructele si legumele trebuie consumate in stare cruda sau sub forma de sucuri, realizate prin presare sau prin pasare cu ajutorul aparatelor speciale. Fructele un pic carnoase sau prea uscate trebuie sa fie imbibate in apa de izvor inainte de a fi presate. Se pot eventual indulci cu zahar sau miere. Fructele si legumele care ar trebui sa produca vitamina C au devenit, din pacate, subiectul anumitor suspiciuni. Dupa parerea pr. J. M. Pelt, de la Institutul European de Ecologie, fructele din zilele noastre contin mai putine vitamine cu 10 la suta-50 la suta decit acum 30 de ani. Cauza majora o constituie tratamentele care li se aplica pentru cresterea productiei si recoltarea lor inainte de maturitate. In plus, prezenta reziduurilor de pesticide ramine mereu posibila. Pentru vitamina C este recomandat macesul, impropriu spus, pentru ca se folosesc doar fructele sale. Rosa canina este un tufis, macesul, ale carui fructe, de culoare rosie-portocalie la maturitate, sint foarte bogate in vitamina C si in alte substante, cum ar fi falvonoidele.
Energie sau dopaj
Fara indoiala, ambitia fiecarui sportiv este de a-si mari performantele. La aceasta dorinta, plantele pot contribui in mod eficace, mai ales cele pe baza de cofeina.
Dupa cercetarile biologice efectuate, actiunea cofeinei se exercita nu numai ca stimulent, ci si ca stagnator al consumului de glicogen, care este un adevarat carburant al intregii contractii musculare. Glicogenul astfel economisit devine disponibil pentru a prelungi efortul si a intirzia faza de epuizare. Mai mult, cofeina creste producerea de betaendorfine, substante naturale care sterg senzatia de durere.
Cofeina creste deci rezistenta la efort si nu forta. Nu inlatura oboseala, dar ii intirzie aparitia. La mare altitudine, unde aerul se rarefiaza, ea permite o activitate mai prelungita, caci micsoreaza arderea rezervelor hepatice ale glicogenului. In acest fel, este o stringatoare a stocului energetic al fiecarui organism. La sportivi, recurgerea la vegetale necesita o anumita moderatie. Energizantele pot deveni dopaje, caci cofeina figureaza printre substantele supravegheate de instantele sportive. Impregnarea cofeinica nu trebuie sa depaseasca 12 micrograme pe ml de urina la Comitetul International Olimpic.
Retete concrete
Pentru digestia prea lenta:
Se folosesc pentru un litru de apa 100 g de radacini papadie. Decoctul se realizeaza prin firbere timp de 10 minute. Se strecoara. Se bea o ceasca la sfirsitul mesei.
Pentru caderea parului:
Se folosesc 200 g de frunze proaspete de urzica, care trebuie farimitate, iar sucul ce rezulta prin acest procedeu trebuie diluat in apa de izvor. Se maseaza pielea capului cu aceasta solutie, dar numai seara.
Pentru eliminarea renala:
Se folosesc un litru de apa 50 de g de frunze de mesteacan. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau 4 sau 5 cani pe zi.
Pentru tranzitul intestinal lenes:
Intr-un litru de apa se adauga 30 de grame cicoare salbatica. Decoctul este facut prin fierbere timp de 10 minute. Se strecoara. Se bea cite o cana dimineata si seara. Radacina de cicoare poate fi uscata prin prajire si utilizata in fiecare dimineata prin decoct dupa o firbere prelungita.
Pentru convalescenta:
La un litru de apa rece se folosesc 30 g de radacini de eleuterococ. Se firbe, apoi se pune la macerat timp de 12 ore. Se strecoara. Se bea o cana inainte de masa.
Pentru picioare umflate:
Se folosesc pentru un litru de apa 30 g de frunze de ginkgo. Decoctul trebuie sa fie prelungit prin fierbere timp de o ora. Se strecoara. Se beau doua cani dimineata si seara.
Pentru o memorie slaba:
Se folosesc 10 g de brebenel si 10 g de ginkgo. Se amesteca in decoct prelungit prin fierbere timp de o ora. Se strecoara. Se bea o cana dimineata, la prinz si seara.
Sucuri care trateaza afectiuni
Sucuri care trateaza afectiuni
Cel mai adesea sucurile sint considerate bauturi, dar ele sint si alimente. Si niste alimente foarte hranitoare, daca ne gindim numai la necesitatile pe care le au celulele si tesuturile din organismul nostru. Cu alte cuvinte, celulelor din organismul nostru le face foarte bine un asemenea aliment lichid, care consta in cea mai mare parte din apa organica de cea mai buna calitate.
Ce este mincarea solara
Fructele sint considerate alimente, si inca unele foarte pretioase din punct de vedere energetic. Acest lucru se poate spune insa numai despre sucurile naturale, proaspete. Compotul obisnuit din fructe nu rezolva nici macar o mica parte din acele probleme care sint foarte simple pentru merele, perele, caisele si alte fructe proapete.
In anul 1914, cercetatorul Birher Benner in lucrarea sa despre bazele unei alimentatii energetice arata ca criteriul in alegerea alimentelor nu trebuie sa fie numarul de calorii, ci energia solara acumulata in ele.
Profesorul bulgar Todorov denumeste alimentele vegetale proaspete mincare solara. Cercetatorul belgian G. Dreiz a demonstrat in anul 1978 ca plantele sint capabile sa absoarba energie solara sub forma asa-numitilor biofotoni si sa o acumuleze in nucleul celulelor ADN, acolo unde se gaseste informatia mostenita. Pe baza caracteristicilor fizice ale acestor fotoni din produsele vegetale proaspete, autorul ajunge la concluzia unei diferente principiale intre influenta asupra organismului a alimentelor proaspete si influenta celor prelucrate termic.
Sucurile proaspete sint cele mai bune
Legumele si fructele sint extraordinare, dar mai bune sint sucurile din ele, acestea sint nu numai foarte gustoase, ci si au si proprietati terapeutice deosebite. Daca doriti sa fiti sanatoti, beti sucuri dintre cele mai diferite, dar intotdeauna proaspat pregatite.
Trebuie sa mai amintim ca sucurile sint digerate si asimilate la 10-15 minute dupa ce au fost consumate. In acelasi timp cu hrana are loc si refacerea celulelor, a tesuturilor si glandelor. Rezulta de aici ca sucurile va ajuta sa va imbunatatiti sanatatea si sa va purificati chiar unele sisteme ale organismului.
In zilele noastre se vorbeste tot mai mult despre necesitatea si proprietatile terapeutice ale sucurilor de fructe. Terapia prin intermediul sucurilor de fructe este unul dintre cele mai puternice, dar si cel mai placut mijloc de tratament. Daca sucurile de legume contribuie in principal la hranirea organismului, sucurile de fructe il si purifica in acelasi timp.
Sucurile de citrice curata limfa
Cu ajutorul sucurilor proaspete din citrice se poate curata limfa. Limfa este un lichid care circula in spatiile intracelulare. Daca se ia in consideratie alcatuirea, aceasta aminteste de singe. Principalele functii ale limfei sint functia trofica (hranitoare) si cea de aparare. Ea joaca un rol important in aprovizionarea celulelor cu substante hranitoare si in indepartarea elementelor prelucrate in procesele metabolice, a leucocitelor moarte, a fagocitelor, microbilor si virusilor.
Daca ganglionii limfatici si splina sint plini de toxine, nu mai pot indeplini functia de purificare si de aparare. Iata de ce curatarea limfei contribuie la inlaturarea sindromului de oboseala, la imbunatatirea starii de sanatate a persoanelor cu afectiuni pulmonare, cardiovasculare, renale.
Curatarea limfei trebuie efectuata numai dupa procedura de curatare a intestinului. Astfel, cu trei zile inainte de inceputul procedurii, faceti cite o clisma dimineata (pe stomacul gol) si seara. Alimentatia trebuie sa fie usoara, vegetariana. Dupa aceea pregatiti 2 litri de apa filtrata.
In ziua in care aveti de gind sa efectuati curatarea pregatiti 900 de mililitri de suc de grepfrut, 500 de militri de suc de portocale, 200 de mililitri de suc de lamiie. Amestecati totul si adaugati 2,4 litri de apa. In final trebuie sa aveti 4 litri de amestec. Acesta trebuie baut pe parcursul unei zile dupa urmatorul plan: prima zi: dimineata faceti o clisma, dupa care beti 100 de militri de apa in care ati dizolvat o lingura de sare Glauber (sulfat de sodiu). Este de dorit ca dupa aceea sa faceti o baie calda sau un dus pentru a va incalzi corpul cit mai bine. La 30 de minute dupa administrarea sarii Glauber beti 200 de mililitri din amestecul de citrice pregatit. Veti incepe sa transpirati si veti avea senzatie de golire a intestinului. Continuati sa beti cite 100 de mililitri din amestec la fiecare 30 de minute pina cind veti ajunge la 4 litri; a doua si a treia zi continuati dupa aceeasi reteta.
Pe parcursul acestor trei zile nu trebuie sa mincati nimic. In aceasta perioada de timp din organism vor fi eliminati aproximativ 12 litri de limfa toxica (vor fi inlocuiti cu aceeasi cantitate de lichid purificator). In cea de-a patra zi incepeti sa beti sucuri de legume proaspete, sa mincati legume proaspete si fructe, iar dupa una-doua zile puteti sa reveniti la alimentatia obisnuita.
Merele previn dizenteria
Merele constituie un mijloc foarte accesibil si pretios de insanatosire. Tot ceea ce are nevoie organismul se gaseste in mere. Diversele cercetari au aratat ca merele nu numai ca previn unele boli, dar le si vindeca adesea. Sucul de mere poate distruge microbii care provoaca dizenteria.
Exista un proverb vechi, potrivit caruia un mar pe zi tine bolile departe. Dar daca este vorba despre doua mere, consumate seara, ele pot scadea si regla continutul de zahar in singe. Experimentele facute in Franta si Italia au aratat ca merele normalizeaza cantitatea de colesterol - pentru aceasta este sufient sa consumam doua-trei mere pe zi.
Fenomenul terapeutic al merelor se poate explica prin continutul ridicat de pectine, care se combina foarte bine cu acidul citric si cu zaharurile. Potrivit declaratiilor unor cercetatori, in sucul de mar se gaseste foarte mult potasiu (74-115 miligrame la 100 de grame) si putin sodiu (2-6 miligrame la 100 de grame). Sucul de mar este folosit cu succes in tratarea anemiei. La 100 de parti de suc se adauga doua parti de fier. Merele acre sint foarte bogate in fier.
Exista si un mijloc domestic de imbogatire a merelor cu fier: 15-20 de cuie din fier (nu din otel) se infig intr-un mar, iar dupa 24 de ore, marul in care s-a acumulat foarte mult fier poate fi mincat.
Anghina, hipertensiunea arteriala se trateaza cu otet de mere
Din resturile care ramin dupa pregatirea sucului se poate prepara otetul de mere. In acesta sint continute toate elementele minerale care intra in componenta merelor. Are proprietati antiseptice si influenteaza in mod favorabil tubul digestiv, este foarte indicat in raceli. Otetul de mere poate fi folosit si ca produs alimentar dietetic - adaosul acru este uimitor in pregatirea salatelor, a mincarurilor gatite, permite scaderea cantitatii de sare, ceea ce contribuie la o alimentatie sanatoasa.
Cea mai interesanta insa este folosirea otetului de mere in scopuri terapeutice. In cazul unui efort intelectual si fizic intensiv este recomandata urmatoarea bautura: doua lingurite de miere si doua lingurite de otet de mere se amesteca cu un pahar cu apa si se beau de trei ori pe zi. Folosirea otetului de mere imbunatateste starea bolnavilor cu hipertensiune arteriala, a celor care sufera de ameteli, de dureri de cap si extenuare.
In cazurile de anghina este recomandata gargara la fiecare o ora cu o solutie pregatita dintr-o lingurita de otet la un pahar cu apa. In acelasi timp, otetul de mere se administreaza si intern in aceeasi proportie. In acest fel se poate vindeca anghina in 24 de ore, iar membrana falsa formata pe amigdale dispare si mai repede.
Reteta otetului de mere
Resturile ramase dupa ce au fost stoarse merele sau mere date pe razatoare se pun intr-un vas emailat sau din sticla si se acopera cu apa fierbinte (in proportie de 0,5 litri de apa la 0,4 kilograme de mere). Dupa aceea se adauga 100 de grame de miere sau zahar, 10 grame de drojdie si 20 de grame de piine neagra.
Amestecul obtinut trebuie tinut la temperatura de 20-30 de grade Celsius, intr-un loc intunecat, astfel incit razele solare sa nu participe la fermentare. Acoperiti vasul cu un tifon si, pentru a imbunatati contactul cu aerul, din cind in cind amestecati continutul vasului cu o lingura din lemn.
Dupa 10 zile puneti tot amestecul intr-un saculet din tifon si stoarceti-l. Sucul obtinut se mai strecoara inca o data si se adauga 50-100 de grame de miere (sau zahar) pentru fiecare litru, amestecind pina cind se dizolva bine. Acoperiti din nou vasul cu un tifon si pastrati-l la caldura pina cind lichidul se opreste din fermentat si se limpezeste. De obicei, otetul de mere este gata dupa 40-60 de zile.
Otetul de mere se poate cumpara si de la magazin, dar cel mai adesea acesta este pregatit din coaja si seminte de mar. Daca aveti nevoie de otet pentru tratarea unei afectiuni, atunci acesta trebuie facut din fructe de calitate.
Sucul de struguri are actiune de calmare a inimii
Nu este numai o bautura placuta, ci si un mijloc terapeutic cunoscut si vechilor greci, romanilor si arabilor. Continutul lui complex din punct de vedere chimic este comparat cu continutul apelor alcaline - iata de ce tratamentul cu ajutorul strugurilor este considerat analog cu cel pe baza de minerale. Pentru ca este asimilat foarte repede de catre organismul uman, sucul de struguri are proprietati asemanatoare mierii.
Organismului ii este mai usor si mai comod sa primeasca acizi necesari sub forma zaharului din struguri (glucoza). Prin aceasta este usurat procesul digestiei si sint economisite fortele organismului, ceea ce este foarte important pentru o persoana bolnava. In continutul sucului intra sarurile de potasiu, care au actiune calmanta asupra inimii, a vaselor sangvine si a sistemului nervos.
In cazul afectiunilor cronice ale stomacului (gastritele cu aciditate crescuta sau scazuta), fara tulburari organice ale functiei motrice, sucul de struguri proaspat scade continutul de mucozitate, imbunatateste pofta de mincare, scade senzatia de greutate si durere in stomac si contribuie la inlaturarea constipatiei.
Strugurele si sucul pregatit din el creste continutul de hemoglobina din singe, creste de asemenea numarul eritrocitelor, regleaza relatia dintre leucocite si limfocite. Are o actiune stimulatoare asupra maduvei spinarii si asupra sistemului reticulo-endotelial.
Regulile terapiei cu suc de struguri
Cu toate acestea, in timpul terapiei cu suc de struguri exista niste reguli bine determinate:
1. In timpul tratamentului nu trebuie folosite in alimentatie bauturi care fermenteaza usor - iaurt, bere, alcool, de asemenea sosurile marinate, mincarurile sarate si grase, afumaturile. Toate acestea consumate in acelasi timp cu sucul de struguri pot provoca tulburari intestinale.
2. Dupa ce ati consumat suc trebuie obligatoriu sa va clatiti gura cu apa calduta sau cu o solutie cu bicarbonat de sodiu dizolvat in apa, pentru a va curata dintii de zaharul si acizii din sucul de struguri.
3. Nu este recomandata folosirea peste masura a sucului de struguri in caz de obezitate, de ulcer gastric, colita insotita de diaree.
Sucul de prune scade absorbtia de colesterol
Daca il beti pe stomacul gol, va puteti dezinfecta intestinul, va puteti imbunatati digestia si sa va purificati organismul in general. Acest suc extraordinar normalizeaza functia motrica-secretoare a tubului intestinal, scazind in acelasi timp absorbtia de colesterol din intestin, ceea ce este foarte important in profilaxia aterosclerozei. De asemenea, contribuie la eliminarea din organism a sarurilor de sodiu si a apei, ceea ce previne reumatismul, podagra, scade tensiunea arteriala.
In acest suc se gasesc caroten, saruri de potasiu, multa vitamina PP, de aceea are un rol insemnat in scaderea aciditatii sucului digestiv, in tratarea gastritelor, a ulcerului. Atentie insa, pentru ca prunele acre pot provoca constipatie, iar cele dulci dimpotriva.
Sucul de rachitele are proprietati antibacteriene
Aceasta bautura ar fi mai bine sa fie numita medicament, un panaceu impotriva multor boli. Exista numeroase exemple cind oamenii, temindu-se sa isi rezolve problemele cu rinichii, ficatul, inima cu ajutorul unor preparate farmaceutice, au apelat la rachitele si s-au insanatosit.
Rachitelele sint un mijloc fortificant clasic, au proprietati antibacteriene si scad in acelasi timp temperatura. Aceste fructe regleaza in acelasi timp sistemul de coagulare a singelui, stimuleaza activitatea pancreasului. Sucul de rachitele cu miere va scapa foarte repede de tuse daca il consumati dupa masa timp de doua-trei zile.
Foarte folositoare este si asa-numita bautura racoritoare din rachitele: stoarceti un pahar de suc, resturile care ramin dupa stoarcere fierbeti-le intr-un litru de apa. Amestecati sucul cu decoctul, adaugati o lingura de miere si lasati sa se raceasca. Beti din aceasta bautura intre mese. Sucul nediluat de rachitele este contraindicat in ulcerul gastric si duodenal, in gastritele cu o secretie digestiva ridicata.
Sucul de catina trateaza podagra
Datorita compozitiei sale chimice deosebit de bogata, aceste fructe trateaza reumatismul, podagra, bolile tubului digestiv, bolile de piele si imbunatatesc procesele metabolice. Fructele de catina sint un concentrat natural de substante active din punct de vedere biologic: in ele se gasesc toate vitaminele solubile in apa sau in grasime.
Foarte mare valoare terapeutica are uleiul de catina, care poate fi pregatit in casa in doua moduri. Stoarceti sucul din fructe si puneti-l intr-un loc rece pentru a se limpezi. Foarte repede uleiul va aparea la suprafata si va putea fi luat. Acest ulei este considerat de cea mai buna calitate. Cel de-al doilea mod de pregatire: resturile care au ramas dupa stoarcere amestecati-le cu ulei de floarea-soarelui si lasati-le 24 de ore. Dupa aceea stoarceti-le.
Sucul de portocale vindeca ranile infectate
In sucul de portocale, ca si in miezul proaspat sint continute: zahar, acizi, substante pectinice, celuloza, saruri, coloranti, fitoncide si vitamine. Tocmai de aceea, sucul de portocale potoleste setea, este foarte recomandat in starile febrile, este un mijloc eficace in profilaxia si tratarea avitaminozelor.
Mai mult decit atit, sucul de protocale este adesea folosit pentru vindecarea ranilor infectate, pentru ca este foarte bogat in fitoncide.
Persoanele care sufera de constipatie cronica trebuie sa manince cite doua portocale sau sa bea suc dimineata, pe stomacul gol, si seara inainte de culcare. Portocalele sint indicate in cazurile de hipertensiune arteriala pentru ca sint foarte bogate in potasiu si in diverse vitamine. Sint de asemenea recomandate in ateroscleroza, in bolile ficatului, in podagra, in obezitate. Cu toate acestea, in cazurile de ulcer gastric, duodenal, in gastritele cu o aciditate ridicata si in tulburarile intestinale este mai bine sa se bea suc diluat cu apa (in proportie egala cu sucul) decit sa se consume fructe.
Reguli de pregatire a sucurilor
In incheiere trebuie sa mai amintim citeva reguli de pregatire si folosire a sucurilor in scopuri terapeutice:
1. Sucul trebuie baut in inghitituri mici si nu mai tirziu de 10 minute dupa ce a fost pregatit, pentru ca in el se inmultesc foarte repede microorganismele.
2. Sucurile pregatite din fructe cu simburi (prune, caise etc.) nu trebuie amestecate cu alte sucuri.
3. Cu cit beti sucuri o perioada mai mare de timp, cu atit efectele vor fi mai rapide.
4. Sucurile trebuie consumate cu 30 de minute inainte de masa, pentru a nu creste procesul de fermentare din intestin, ceea ce ar duce la aparitia durerilor.
5. Fructele trebuie date pe razatoare inainte de pregatirea sucului pentru a evita pierderea substantelor hranitoare.
6. Este interzisa folosirea fructelor vestejite sau stricate partial.
7. Sucul de lamiie este bine ca intotdeauna sa fie diluat cu apa si amestecat cu putina miere.
Cel mai adesea sucurile sint considerate bauturi, dar ele sint si alimente. Si niste alimente foarte hranitoare, daca ne gindim numai la necesitatile pe care le au celulele si tesuturile din organismul nostru. Cu alte cuvinte, celulelor din organismul nostru le face foarte bine un asemenea aliment lichid, care consta in cea mai mare parte din apa organica de cea mai buna calitate.
Ce este mincarea solara
Fructele sint considerate alimente, si inca unele foarte pretioase din punct de vedere energetic. Acest lucru se poate spune insa numai despre sucurile naturale, proaspete. Compotul obisnuit din fructe nu rezolva nici macar o mica parte din acele probleme care sint foarte simple pentru merele, perele, caisele si alte fructe proapete.
In anul 1914, cercetatorul Birher Benner in lucrarea sa despre bazele unei alimentatii energetice arata ca criteriul in alegerea alimentelor nu trebuie sa fie numarul de calorii, ci energia solara acumulata in ele.
Profesorul bulgar Todorov denumeste alimentele vegetale proaspete mincare solara. Cercetatorul belgian G. Dreiz a demonstrat in anul 1978 ca plantele sint capabile sa absoarba energie solara sub forma asa-numitilor biofotoni si sa o acumuleze in nucleul celulelor ADN, acolo unde se gaseste informatia mostenita. Pe baza caracteristicilor fizice ale acestor fotoni din produsele vegetale proaspete, autorul ajunge la concluzia unei diferente principiale intre influenta asupra organismului a alimentelor proaspete si influenta celor prelucrate termic.
Sucurile proaspete sint cele mai bune
Legumele si fructele sint extraordinare, dar mai bune sint sucurile din ele, acestea sint nu numai foarte gustoase, ci si au si proprietati terapeutice deosebite. Daca doriti sa fiti sanatoti, beti sucuri dintre cele mai diferite, dar intotdeauna proaspat pregatite.
Trebuie sa mai amintim ca sucurile sint digerate si asimilate la 10-15 minute dupa ce au fost consumate. In acelasi timp cu hrana are loc si refacerea celulelor, a tesuturilor si glandelor. Rezulta de aici ca sucurile va ajuta sa va imbunatatiti sanatatea si sa va purificati chiar unele sisteme ale organismului.
In zilele noastre se vorbeste tot mai mult despre necesitatea si proprietatile terapeutice ale sucurilor de fructe. Terapia prin intermediul sucurilor de fructe este unul dintre cele mai puternice, dar si cel mai placut mijloc de tratament. Daca sucurile de legume contribuie in principal la hranirea organismului, sucurile de fructe il si purifica in acelasi timp.
Sucurile de citrice curata limfa
Cu ajutorul sucurilor proaspete din citrice se poate curata limfa. Limfa este un lichid care circula in spatiile intracelulare. Daca se ia in consideratie alcatuirea, aceasta aminteste de singe. Principalele functii ale limfei sint functia trofica (hranitoare) si cea de aparare. Ea joaca un rol important in aprovizionarea celulelor cu substante hranitoare si in indepartarea elementelor prelucrate in procesele metabolice, a leucocitelor moarte, a fagocitelor, microbilor si virusilor.
Daca ganglionii limfatici si splina sint plini de toxine, nu mai pot indeplini functia de purificare si de aparare. Iata de ce curatarea limfei contribuie la inlaturarea sindromului de oboseala, la imbunatatirea starii de sanatate a persoanelor cu afectiuni pulmonare, cardiovasculare, renale.
Curatarea limfei trebuie efectuata numai dupa procedura de curatare a intestinului. Astfel, cu trei zile inainte de inceputul procedurii, faceti cite o clisma dimineata (pe stomacul gol) si seara. Alimentatia trebuie sa fie usoara, vegetariana. Dupa aceea pregatiti 2 litri de apa filtrata.
In ziua in care aveti de gind sa efectuati curatarea pregatiti 900 de mililitri de suc de grepfrut, 500 de militri de suc de portocale, 200 de mililitri de suc de lamiie. Amestecati totul si adaugati 2,4 litri de apa. In final trebuie sa aveti 4 litri de amestec. Acesta trebuie baut pe parcursul unei zile dupa urmatorul plan: prima zi: dimineata faceti o clisma, dupa care beti 100 de militri de apa in care ati dizolvat o lingura de sare Glauber (sulfat de sodiu). Este de dorit ca dupa aceea sa faceti o baie calda sau un dus pentru a va incalzi corpul cit mai bine. La 30 de minute dupa administrarea sarii Glauber beti 200 de mililitri din amestecul de citrice pregatit. Veti incepe sa transpirati si veti avea senzatie de golire a intestinului. Continuati sa beti cite 100 de mililitri din amestec la fiecare 30 de minute pina cind veti ajunge la 4 litri; a doua si a treia zi continuati dupa aceeasi reteta.
Pe parcursul acestor trei zile nu trebuie sa mincati nimic. In aceasta perioada de timp din organism vor fi eliminati aproximativ 12 litri de limfa toxica (vor fi inlocuiti cu aceeasi cantitate de lichid purificator). In cea de-a patra zi incepeti sa beti sucuri de legume proaspete, sa mincati legume proaspete si fructe, iar dupa una-doua zile puteti sa reveniti la alimentatia obisnuita.
Merele previn dizenteria
Merele constituie un mijloc foarte accesibil si pretios de insanatosire. Tot ceea ce are nevoie organismul se gaseste in mere. Diversele cercetari au aratat ca merele nu numai ca previn unele boli, dar le si vindeca adesea. Sucul de mere poate distruge microbii care provoaca dizenteria.
Exista un proverb vechi, potrivit caruia un mar pe zi tine bolile departe. Dar daca este vorba despre doua mere, consumate seara, ele pot scadea si regla continutul de zahar in singe. Experimentele facute in Franta si Italia au aratat ca merele normalizeaza cantitatea de colesterol - pentru aceasta este sufient sa consumam doua-trei mere pe zi.
Fenomenul terapeutic al merelor se poate explica prin continutul ridicat de pectine, care se combina foarte bine cu acidul citric si cu zaharurile. Potrivit declaratiilor unor cercetatori, in sucul de mar se gaseste foarte mult potasiu (74-115 miligrame la 100 de grame) si putin sodiu (2-6 miligrame la 100 de grame). Sucul de mar este folosit cu succes in tratarea anemiei. La 100 de parti de suc se adauga doua parti de fier. Merele acre sint foarte bogate in fier.
Exista si un mijloc domestic de imbogatire a merelor cu fier: 15-20 de cuie din fier (nu din otel) se infig intr-un mar, iar dupa 24 de ore, marul in care s-a acumulat foarte mult fier poate fi mincat.
Anghina, hipertensiunea arteriala se trateaza cu otet de mere
Din resturile care ramin dupa pregatirea sucului se poate prepara otetul de mere. In acesta sint continute toate elementele minerale care intra in componenta merelor. Are proprietati antiseptice si influenteaza in mod favorabil tubul digestiv, este foarte indicat in raceli. Otetul de mere poate fi folosit si ca produs alimentar dietetic - adaosul acru este uimitor in pregatirea salatelor, a mincarurilor gatite, permite scaderea cantitatii de sare, ceea ce contribuie la o alimentatie sanatoasa.
Cea mai interesanta insa este folosirea otetului de mere in scopuri terapeutice. In cazul unui efort intelectual si fizic intensiv este recomandata urmatoarea bautura: doua lingurite de miere si doua lingurite de otet de mere se amesteca cu un pahar cu apa si se beau de trei ori pe zi. Folosirea otetului de mere imbunatateste starea bolnavilor cu hipertensiune arteriala, a celor care sufera de ameteli, de dureri de cap si extenuare.
In cazurile de anghina este recomandata gargara la fiecare o ora cu o solutie pregatita dintr-o lingurita de otet la un pahar cu apa. In acelasi timp, otetul de mere se administreaza si intern in aceeasi proportie. In acest fel se poate vindeca anghina in 24 de ore, iar membrana falsa formata pe amigdale dispare si mai repede.
Reteta otetului de mere
Resturile ramase dupa ce au fost stoarse merele sau mere date pe razatoare se pun intr-un vas emailat sau din sticla si se acopera cu apa fierbinte (in proportie de 0,5 litri de apa la 0,4 kilograme de mere). Dupa aceea se adauga 100 de grame de miere sau zahar, 10 grame de drojdie si 20 de grame de piine neagra.
Amestecul obtinut trebuie tinut la temperatura de 20-30 de grade Celsius, intr-un loc intunecat, astfel incit razele solare sa nu participe la fermentare. Acoperiti vasul cu un tifon si, pentru a imbunatati contactul cu aerul, din cind in cind amestecati continutul vasului cu o lingura din lemn.
Dupa 10 zile puneti tot amestecul intr-un saculet din tifon si stoarceti-l. Sucul obtinut se mai strecoara inca o data si se adauga 50-100 de grame de miere (sau zahar) pentru fiecare litru, amestecind pina cind se dizolva bine. Acoperiti din nou vasul cu un tifon si pastrati-l la caldura pina cind lichidul se opreste din fermentat si se limpezeste. De obicei, otetul de mere este gata dupa 40-60 de zile.
Otetul de mere se poate cumpara si de la magazin, dar cel mai adesea acesta este pregatit din coaja si seminte de mar. Daca aveti nevoie de otet pentru tratarea unei afectiuni, atunci acesta trebuie facut din fructe de calitate.
Sucul de struguri are actiune de calmare a inimii
Nu este numai o bautura placuta, ci si un mijloc terapeutic cunoscut si vechilor greci, romanilor si arabilor. Continutul lui complex din punct de vedere chimic este comparat cu continutul apelor alcaline - iata de ce tratamentul cu ajutorul strugurilor este considerat analog cu cel pe baza de minerale. Pentru ca este asimilat foarte repede de catre organismul uman, sucul de struguri are proprietati asemanatoare mierii.
Organismului ii este mai usor si mai comod sa primeasca acizi necesari sub forma zaharului din struguri (glucoza). Prin aceasta este usurat procesul digestiei si sint economisite fortele organismului, ceea ce este foarte important pentru o persoana bolnava. In continutul sucului intra sarurile de potasiu, care au actiune calmanta asupra inimii, a vaselor sangvine si a sistemului nervos.
In cazul afectiunilor cronice ale stomacului (gastritele cu aciditate crescuta sau scazuta), fara tulburari organice ale functiei motrice, sucul de struguri proaspat scade continutul de mucozitate, imbunatateste pofta de mincare, scade senzatia de greutate si durere in stomac si contribuie la inlaturarea constipatiei.
Strugurele si sucul pregatit din el creste continutul de hemoglobina din singe, creste de asemenea numarul eritrocitelor, regleaza relatia dintre leucocite si limfocite. Are o actiune stimulatoare asupra maduvei spinarii si asupra sistemului reticulo-endotelial.
Regulile terapiei cu suc de struguri
Cu toate acestea, in timpul terapiei cu suc de struguri exista niste reguli bine determinate:
1. In timpul tratamentului nu trebuie folosite in alimentatie bauturi care fermenteaza usor - iaurt, bere, alcool, de asemenea sosurile marinate, mincarurile sarate si grase, afumaturile. Toate acestea consumate in acelasi timp cu sucul de struguri pot provoca tulburari intestinale.
2. Dupa ce ati consumat suc trebuie obligatoriu sa va clatiti gura cu apa calduta sau cu o solutie cu bicarbonat de sodiu dizolvat in apa, pentru a va curata dintii de zaharul si acizii din sucul de struguri.
3. Nu este recomandata folosirea peste masura a sucului de struguri in caz de obezitate, de ulcer gastric, colita insotita de diaree.
Sucul de prune scade absorbtia de colesterol
Daca il beti pe stomacul gol, va puteti dezinfecta intestinul, va puteti imbunatati digestia si sa va purificati organismul in general. Acest suc extraordinar normalizeaza functia motrica-secretoare a tubului intestinal, scazind in acelasi timp absorbtia de colesterol din intestin, ceea ce este foarte important in profilaxia aterosclerozei. De asemenea, contribuie la eliminarea din organism a sarurilor de sodiu si a apei, ceea ce previne reumatismul, podagra, scade tensiunea arteriala.
In acest suc se gasesc caroten, saruri de potasiu, multa vitamina PP, de aceea are un rol insemnat in scaderea aciditatii sucului digestiv, in tratarea gastritelor, a ulcerului. Atentie insa, pentru ca prunele acre pot provoca constipatie, iar cele dulci dimpotriva.
Sucul de rachitele are proprietati antibacteriene
Aceasta bautura ar fi mai bine sa fie numita medicament, un panaceu impotriva multor boli. Exista numeroase exemple cind oamenii, temindu-se sa isi rezolve problemele cu rinichii, ficatul, inima cu ajutorul unor preparate farmaceutice, au apelat la rachitele si s-au insanatosit.
Rachitelele sint un mijloc fortificant clasic, au proprietati antibacteriene si scad in acelasi timp temperatura. Aceste fructe regleaza in acelasi timp sistemul de coagulare a singelui, stimuleaza activitatea pancreasului. Sucul de rachitele cu miere va scapa foarte repede de tuse daca il consumati dupa masa timp de doua-trei zile.
Foarte folositoare este si asa-numita bautura racoritoare din rachitele: stoarceti un pahar de suc, resturile care ramin dupa stoarcere fierbeti-le intr-un litru de apa. Amestecati sucul cu decoctul, adaugati o lingura de miere si lasati sa se raceasca. Beti din aceasta bautura intre mese. Sucul nediluat de rachitele este contraindicat in ulcerul gastric si duodenal, in gastritele cu o secretie digestiva ridicata.
Sucul de catina trateaza podagra
Datorita compozitiei sale chimice deosebit de bogata, aceste fructe trateaza reumatismul, podagra, bolile tubului digestiv, bolile de piele si imbunatatesc procesele metabolice. Fructele de catina sint un concentrat natural de substante active din punct de vedere biologic: in ele se gasesc toate vitaminele solubile in apa sau in grasime.
Foarte mare valoare terapeutica are uleiul de catina, care poate fi pregatit in casa in doua moduri. Stoarceti sucul din fructe si puneti-l intr-un loc rece pentru a se limpezi. Foarte repede uleiul va aparea la suprafata si va putea fi luat. Acest ulei este considerat de cea mai buna calitate. Cel de-al doilea mod de pregatire: resturile care au ramas dupa stoarcere amestecati-le cu ulei de floarea-soarelui si lasati-le 24 de ore. Dupa aceea stoarceti-le.
Sucul de portocale vindeca ranile infectate
In sucul de portocale, ca si in miezul proaspat sint continute: zahar, acizi, substante pectinice, celuloza, saruri, coloranti, fitoncide si vitamine. Tocmai de aceea, sucul de portocale potoleste setea, este foarte recomandat in starile febrile, este un mijloc eficace in profilaxia si tratarea avitaminozelor.
Mai mult decit atit, sucul de protocale este adesea folosit pentru vindecarea ranilor infectate, pentru ca este foarte bogat in fitoncide.
Persoanele care sufera de constipatie cronica trebuie sa manince cite doua portocale sau sa bea suc dimineata, pe stomacul gol, si seara inainte de culcare. Portocalele sint indicate in cazurile de hipertensiune arteriala pentru ca sint foarte bogate in potasiu si in diverse vitamine. Sint de asemenea recomandate in ateroscleroza, in bolile ficatului, in podagra, in obezitate. Cu toate acestea, in cazurile de ulcer gastric, duodenal, in gastritele cu o aciditate ridicata si in tulburarile intestinale este mai bine sa se bea suc diluat cu apa (in proportie egala cu sucul) decit sa se consume fructe.
Reguli de pregatire a sucurilor
In incheiere trebuie sa mai amintim citeva reguli de pregatire si folosire a sucurilor in scopuri terapeutice:
1. Sucul trebuie baut in inghitituri mici si nu mai tirziu de 10 minute dupa ce a fost pregatit, pentru ca in el se inmultesc foarte repede microorganismele.
2. Sucurile pregatite din fructe cu simburi (prune, caise etc.) nu trebuie amestecate cu alte sucuri.
3. Cu cit beti sucuri o perioada mai mare de timp, cu atit efectele vor fi mai rapide.
4. Sucurile trebuie consumate cu 30 de minute inainte de masa, pentru a nu creste procesul de fermentare din intestin, ceea ce ar duce la aparitia durerilor.
5. Fructele trebuie date pe razatoare inainte de pregatirea sucului pentru a evita pierderea substantelor hranitoare.
6. Este interzisa folosirea fructelor vestejite sau stricate partial.
7. Sucul de lamiie este bine ca intotdeauna sa fie diluat cu apa si amestecat cu putina miere.
tusea rebela tratament naturist
Un ceai foarte bun împotriva tusei rebele [ nervoase ] este următorul : flori şi frunze de podbal 2 linguriţe, frunze de pătlagină 1 linguriţa.
Din acest amestec puneţi 2 linguriţe într-o cană şi opăriţi cu 250ml de apă clocotită. Lăsaţi să se infuzeze 10 minute, apoi strecuraţi. Beţi câte o cană de ceai dimineaţa înainte de a vă scula di pat.
Muguri de brad : 12gr de muguri, daţi întru-n clocot de apă, elimină mucoasele de pe căile respiratori.
Lumânărica : ceaiul de lumânărică potoleşte tusea şi elimină flegma.
Din acest amestec puneţi 2 linguriţe într-o cană şi opăriţi cu 250ml de apă clocotită. Lăsaţi să se infuzeze 10 minute, apoi strecuraţi. Beţi câte o cană de ceai dimineaţa înainte de a vă scula di pat.
Muguri de brad : 12gr de muguri, daţi întru-n clocot de apă, elimină mucoasele de pe căile respiratori.
Lumânărica : ceaiul de lumânărică potoleşte tusea şi elimină flegma.
amigdalita -tratament naturist
Cucuta : seminţele de cucută prăjite în seu şi întinse pe o cârpă, se pun la gât şi vindecă amigdalita.
Ceapa : rasă şi amestecată cu petrol, dă înapoi amigdalele umflate.
Un tratament foarte bun, este cu propolis : 50gr propolis solid [se găseşte peste tot, în pieţe, la vânzătorii de produse apicole] se pune la macerat în 250ml de alcool rafinat, vreme de două săptămâni, agitându-se zilnic sticla. Se ia seară, înainte de culcare, o linguriţă de lichid amestecat cu miere de albine sau cu puţin zahăr. Nu se mai bea şi nu se mai mănâncă nimic după aceia vreme de 1 ora. Vindecare sigură atât pentru amigdalită cât şi pentru dureri în gât.
Ceapa : rasă şi amestecată cu petrol, dă înapoi amigdalele umflate.
Un tratament foarte bun, este cu propolis : 50gr propolis solid [se găseşte peste tot, în pieţe, la vânzătorii de produse apicole] se pune la macerat în 250ml de alcool rafinat, vreme de două săptămâni, agitându-se zilnic sticla. Se ia seară, înainte de culcare, o linguriţă de lichid amestecat cu miere de albine sau cu puţin zahăr. Nu se mai bea şi nu se mai mănâncă nimic după aceia vreme de 1 ora. Vindecare sigură atât pentru amigdalită cât şi pentru dureri în gât.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)